Stresul este endemic în lumea modernă. Pe de o parte, se poate spune că este determinat, în mare măsură, de faptul că nu avem un stil de viață natural dar, pe de altă parte, se poate lua în calcul și altă abordare. Stresul poate fi văzut ca un factor motivant excelent. Pentru că stresul conduce la suferință, devine absolut necesar să te cunoști pe tine însuți/însăți, dincolo de ceea ce conștientizezi.
Înțelepții Vedici spuneau că a suferi „presupune o energie menită să ne ridice la un adevăr mai înalt, să ne determine să ne întrebăm cine suntem cu adevărat- care este identitatea noastră eternă într-o lume trecătoare?…Ca să experimentezi suferința presupune să te confrunți cu limitarea inerentă a existenței materiale și a lumii fizice. Nu ar trebui să încercăm să ne eschivăm de la suferință, ci să descoperim adevărul vieții pe care îl reflectă aceasta. Astfel, suferința ne poate conduce apoi la o fericire de durată”.
Să suferi poate fi o oportunitate pentru a cunoaște compasiunea. Dalai Lama spunea: „Când ești conștient de durere și suferință, acest fapt te ajută să-ți dezvolți empatia, capacitatea care îți permite să intri în legătură cu sentimentele și cu suferințele celorlalți. Astfel, îți vei dezvolta compasiunea pentru ceilalți. Aceasta poate fi un ajutor în a ne conecta cu cei din jur, ceea ce înseamnă că vom avea parte de un câștig”.
La fel cum se întâmplă cu alte lucruri, ar trebui să ajungem la un echilibru prin intermediul situațiilor stresante care conduc la suferință și care ne învață cum să o abordăm natural. Din fericire, înțelepții au descoperit modalități holistice de a ne lupta cu stresul care au fost utilizate încă din cele mai vechi timpuri.
Organismele noastre nu au evoluat pentru a ne lupta cu tipurile de stres ce sunt consecințe ale stilului nostru de viață, care nu este natural. Acest fapt presupune inducerea unor dezechilibre care ne afectează corpul și spiritul. Dar dacă vom căuta, vom găsi luminița de la capătul tunelului. Mulți au îmbrățișat practici străvechi din Orient, inclusiv adoptarea unei diete bazate pe hrană naturală, meditația în vederea găsirea păcii interioare și a împăcării cu ei înșiși, dar și consumul unor plante precum Ashwagandha și Tulsi.
Stresul și relația minte-corp
Nu este un exemplu mai bun, legat de interacțiunea minte-corp, decât relația cauză-efect dintre stresul cronic și problemele de sănătate. În mare parte, acest lucru se leagă și de faptul că inclusiv medicina modernă recunoaște faptul că stresul are consecințe nedorite și se pot vedea studii care arată că stresul duce la crearea, în corp, a diferitelor substanțe chimice nocive.
Cercetătorul din domeniul medical Mohammed Razali Salleh a explicat:
„Stresul este definit ca un proces în care factori de mediu declanșează un răspuns adaptativ al organismului, rezultând în provocări psihologice și biologice care ar putea crește riscul de apariție a bolilor. Lucrurile care ne aduc stresul se numesc factori de stres. Stresul afectează pe oricine, tânăr sau bătrân, bogat sau sărac. Viața este plină de stres. Stresul este un aspect al vieții cu care avem de-a face. Acesta vine în toate formele și dimensiunile; inclusiv gândurile noastre ne provoacă stresul și determină organismul uman să devină mai susceptibil la îmbolnăvire”.
Chiar dacă medicina modernă este constituită în baza unei paradigme materialiste și este rezervată în a accepta impactul emoțiilor și sănătății spirituale asupra corpului, nu poate admite că nu se remarcă și efecte ale stresului. Stresul creează tulburări hormonale, inflamații, boli de inimă, depresie, anxietate, ulcere și o multitudine de alte probleme- atât foarte serioase, cât și benigne.
În loc să se adreseze efectelor stresului prin metode mai degrabă artificiale, mulți se întorc spre vechea înțelepciune indiană, în care meditația și plantele sunt folosite cu succes de mii de ani. Două dintre plantele care au trecut cu succes proba timpului sunt tulsi și ashwagandha, ambele încadrate în categoria plantelor adaptogene.
Tulsi și Ashwagandha: adaptogeni pentru stres
Plantele adaptogene sunt plante care nu sunt toxice și sunt preferate pentru că acționează asupra factorilor de stres, fie că este vorba despre cei fizici, despre cei chimici sau biologici. Brenda Powell, director medical la „Centrul de Medicină Integrativă și a Stilului de Viață” din cadrul „Clinic’s Wellness Institute” din Cleveland, a explicat: „adaptogenii ne ajută corpul să facă față stresului. Scopul lor este să ne aducă iar la liman”. Powell a precizat că adaptogenii acționează precum o fac exercițiile fizice care lucrează la întărirea mușchilor. Ea a spus că „pe măsură ce exersăm, ce ne antrenăm, corpul nostru devine tot mai apt să facă față stresului, de aceea nu ne vom mai confrunta atât de mult cu oboseală sau cu tulburări de ritm cardiac”. Adaptogenii ne ajută „să ne antrenăm organismul pentru a face față efectelor stresului”.
Cercetătorul Marc Maurice Cohen scria: „Dintre toate plantele Ayurvedice, tulsi (Ocimum sanctum Linn) este remarcabil, iar studiile îi confirmă acum efectele benefice. Există numeroase dovezi care arată că tulsi se poate adresa factorilor de stres fizic, chimic, metabolic, psihologic printr-o combinație de acțiuni farmacologice”. Tulsi este recunoscut și pentru faptul că învinge factorii de stres psihologici având efecte asupra memoriei și funcției cognitive și ajutându-ne să facem față depresiei și anxietății.
Cohen a afirmat de asemenea: „Cultivarea de tulsi are semnificație spirituală și practică, legându-l pe cultivator de puterile creatoare ale naturii, cultivarea sa organică oferind soluții pentru securitatea alimentară, pentru sărăcia din mediul rural, pentru foamete, pentru degradarea mediului și pentru schimbările climatice. Folosirea tulsi în rutinele zilnice este un omagiu adus înțelepciunii Ayurvedice și oferă un exemplu despre cum vechea înțelepciune oferă soluții pentru problemele vieții moderne”.
Cea de-a doua plantă adaptogenă este Ashwagandha. „India Today” preciza că luminații Rishi – înțelepții care vedeau în profunzime unitatea vieții- considerau Ashwagandha „ca pe una dintre cele mai valoroase plante cunoscute de om. Ea a fost descoperită de mii de ani de către medicina tradițională Ayurvedică”. Planta poate să acționeze asupra stresului în diferite moduri- promovează un somn mai bun, se adresează depresiei sau anxietății, crește nivelurile de acetilcolină din creier și astfel îmbunătătește memoria, stimulează funcționarea creierului și pune în valoare inteligența, regenerează celula nervoasă și echilibrează activitatea hormonală.
Meditația și stresul
Practicarea meditației trebuie căutată în vechea Indie, fiind unul dintre cele mai vechi sisteme de îngrijire a sănătății de tip holistic. Și în prezent, cei care practică Ayurveda recomandă încă o abordare multiplă pentru a reechilibra organismul, aducând mintea, corpul și spiritul în stare de armonie. Pentru a completa utilizarea anumitor plante, precum Ashwagandha și Tulsi, meditația (printre alte beneficii) îi permite minții să se relaxeze.
Profesorul de psihologie și gurul Ram Dass a scris: „Meditația este un mod de a asculta mai profund, astfel încât să poți auzi cum fiecare lucru are profunzimea lui. Meditația ascute simțurile, îți arată adevărata ta natură și îți aduce pacea interioară”. El a explicat: „Haosul îți solicită atenția. Este precum un copil neastâmpărat, gelos pe pacea ta interioară. Haosul va face tot ce poate pentru a-ți stoarce energia și pentru a-ți ține ridicat nivelul de stres. Cu ajutorul meditației, poți să folosești liniștea minții tale pentru a supune haosul. Lasă-l să se ducă încet în altă parte, în timp ce îți vei utiliza energia pentru a ajunge la univers și pentru a-ți găsi răspunsurile. Permite-le acestora să vină la tine la fel de ușor precum ai lăsat haosul să plece”.
Deși stresul este inevitabil în zilele noastre, avem totuși puterea de a ne reechilibra recunoscând faptul că mintea și corpul se completează reciproc. Această abordare presupune să ne întoarcem la ceea ce e natural. Înțelepciunea străveche a arătat că echilibrul poate fi obținut prin hrană și prin anumite plante pe care le consumăm, dar și prin modul în care percepem lumea și în care găsim modalități armonioase de a ne destinde și de a fi atenți la ce suntem de fapt. Dacă putem să percepem stresul ca pe o oportunitate- poate chiar ca pe un apel la trezire- atunci putem aprecia și armonia care a fost prezentă la un moment dat și care a dispărut pe nevăzute.
Un articol scris de Vic Shayne, PhD, autor al Stressing Out Over Happiness pentru ORGANIC INDIA
