Stresul poate fi generat chiar de noi înşine şi este adesea creat de dorinţa noastră ca lumea să funcţioneze într-un anumit fel. În perioadele pline de provocări poate fi de folos să ne întrebăm “Cum pot să privesc stresul într-o lumină nouă, care să mă ajute?”.
Poţi găsi răspunsul la această întrebare observând ceea ce se întâmplă, iar după aceea să iei în calcul ce se poate face. În afară de această abordare, există câteva modalităţi menite să ducă la dispariţia stresului, exact aşa cum se întâmplă şi cu alte gânduri trecătoare.
Există două tipuri principale de stres: “eustresul” şi “distresul”. Eustresul este un stres pozitiv- distresul este acel stres care este resimţit ca fiind o provocare. Exemplele de stres “bun”, pozitiv se referă la a planifica o nuntă, la a călători, la a avea un copil, la a cumpăra o casă nouă, la a absolvi liceul, la a te pensiona etc.. Aceste evenimente pot fi stresante chiar dacă le gândim ca fiind etape fericite din viaţa noastră.
De cealaltă parte, când ne referim la “distres” ne raportăm la lucruri negative ce provoacă iritare, furie, îngrijorare, culpabilitate şi teamă. Exemple de distres pot fi să îţi pierzi locul de muncă, să divorţezi, să treci prin probleme legislative, să ai probleme financiare sau să te confrunţi cu o boală. De cele mai multe ori, distresul este însoţit de senzaţia că nu mai ai control asupra vieţii tale.
Stresul începe de la un gând
Când ne observăm mintea în timpul unei meditaţii, ne dăm seama de ceva foarte important- stresul şi gândurile bazate pe teamă sunt câteva dintre trăirile trecătoare, dintre gândurile care se bazează întotdeauna pe trecut. Stresul preia experienţa din trecut şi o transpune în viitor sub forma unei frici, “Ce o să mi se întâmple? şi/sau “Ce o să li se întâmple prietenilor mei sau celor dragi?” Aceasta conduce la imaginarea unor situaţii ce vor deveni dificultăţi pe viitor- să ai în minte gânduri pline de teamă, scenarii “ale dezastrului”.
Stresul este un produs al minţii
Dacă îţi petreci timp analizându-ţi gândurile, vei înţelege ce ne-au învăţat înţelepţii- că mintea este formată din gânduri şi din nimic altceva. Iar sentimentul de sine (pe care Carl Jung îl numea “persona”) este o sumă de gânduri şi de amintiri.
Ramana Maharshi a spus: “În afară de gânduri, nu este nimic altceva în minte. Mai mult decât atât, gândul este natura minţii”. Dacă aplicăm această concepţie când avem în vedere stresul, observăm că acesta este o idee pasageră a minţii, care a fost condiţionată de grijă.
Cum te ajută însă această abordare în momentul în care stresul te loveşte?
Modalităţi prin care poţi să gestionezi stresul
Deşi stresul începe în raport cu modul în care ne percepem pe noi înşine în raport cu oamenii şi cu evenimentele, teama bazată pe scenarii legate de ce s-ar putea întâmpla în cel mai rău caz determină corpul să crească secretarea anumitor hormoni, cauzează inflamaţie, încarcă mintea şi are impact asupra sistemului imunitar şi asupra nivelului de energie.
Cea mai bună modalitate de a acţiona din acest punct de vedere este un regim blând care se adresează holistic stresului prin a hrăni mintea, trupul, emoţiile şi spiritul. Iată câteva strategii care să ne ajute să lucrăm şi să rămânem concentraţi.
Meditaţia: Multe persoane cred că meditaţia înseamnă să stai în poziţia lotus în timp ce încerci să te calmezi. Dar meditaţia este mult mai mult, mai ales când mintea nu este folosită pentru a încerca să controlezi sau să elimini gândurile stresante. Meditaţia poate fi o practică a observaţiei- nu numai a lumiii, ci şi a celui care observă. Când realizăm că acela care observă stresul nu reprezintă însuşi stresul, devine mai uşor să faci faţă punând lucrurile în ordine. Dacă poţi găsi bucurie în viaţa ta, stresul pare să scadă sau chiar să dispară.
Scriind pentru “Healthy Ayurveda” David Wolfe explica “Bucuria binecuvântată hrăneşte legătura minte-trup contribuind la îndepărtarea toxinelor care te fac să te simţi apatic sau trist, susţinându-ţi memorarea binecuvântării la nivelul celulelor şi contribuind la echilibrarea hormonilor care guvernează emoţiile. Rezultatul este un sentiment revigorant de energie şi fericire- şi o stare de bine generală. Situaţiile care obişuiau să producă stresul vor fi mai uşor de ţinut în frâu. Te vei regăsi pe tine răspunzând provocărilor vieţii- mari şi mici- cu un suflu nou”.
Exerciţii fizice: Deepak Chopra spunea: “De fiecare dată când un gând pleacă, odată cu el pleacă şi o substanţă chimică”. Întrucât stresul emoţional şi mental conduce la schimbări chimice în organism, exerciţiile fizice duc la eliberarea de acesta.
Există mii de moduri în care poţi să faci mişcare- de la dans la kickboxing- dar unele dintre cele mai bune tipuri de exerciţii pentru stres sunt cele de tip meditaţie. Astfel, sunt recomandate yoga, Tai Chi, Qi Gong, grădinăritul, plimbările lungi şi alte activităţi similare. Expertul în Yoga BKS Iyengar a explicat “Yoga îţi permite să-ţi găseşti liniştea interioară care nu este perturbată şi afectată de stresul nesfârşit şi de obstacolele din viaţa de zi cu zi”.
Practică bunătatea
Medicul devenit călugăr budist Matthieu Ricard a fost numit cea mai fericită persoană de pe Pământ.
Acesta are multe reţete pentru a fi fericit, iar bestseller-ul său Happiness merită recitit de mai multe ori mai ales în perioadele de stres şi deznădejde, fie că te afli în vremea unei pandemii, fie că te confrunţi cu o criză personală.
Ricard a scris: “Dacă te gândeşti permanent la suferinţele celorlalţi vei ajunge să fii copleşit/ă de un sentiment de neputinţă, chiar de disperare şi să te simţi neputincios/oasă în faţa imensităţii misiunii tale. Când se întâmplă aşa, schimbă această stare orientându-te spre toate calităţile celor care îi ajută pe ceilalţi şi spre toate faptele bune care se fac în lume”.
Ricard sfătuieşte “Dedică sincer beneficiile meditaţiei tuturor fiinţelor, gândind aşa: ”Fie ca energia pozitivă generată nu numai de această meditaţie, ci şi de toate acţiunile, cuvintele şi gândurile mele bune, din trecut, din prezent şi din viitor să contribuie la alinarea suferinţelor pe termen scurt şi lung”. Este uimitor cum trăirea unor astfel de sentimente poate să transforme stresul în bucurie.
Perspectiva contează
Ia în calcul lucrurile pozitive: stresul vine ca rezultat al concentrării asupra aspectelor negative ale vieţii- necazuri, ghinion şi/sau temeri. Dar dacă vom face un pas în spate, putem să ne dăm seama că viaţa se află într-o mişcare infinită, iar problemele de azi duc la ceea ce se va întâmpla mâine, fie că este vorba de ceva bine, fie că este vorba de ceva rău. Toate problemele noastre se leagă de locul spre care ne îndreptăm atenţia. Să îţi fixezi atenţia spre clipa prezentă îţi opreşte mintea din a transmite gândurile de ieri în cele de mâine, proces care înseamnă de fapt anxietate sau grijă.
Acum câteva decenii, Dalai Lama a spus ceva la care merită să reflectăm şi în zilele de astăzi:
“Dacă nu este o soluţie la o problemă, atunci nu pierde timpul făcându-ţi griji. Dacă există o soluţie la o problemă, atunci nu pierde timpul făcându-ţi griji”.
