Ideea că o plantă este sacră reiese din concepția tradițională a legăturii pe care o avem cu întreg universul, inclusiv cu plantele ce ne susțin și ne hrănesc viața. Specialistul indian în conservarea plantelor, Bharti Chhiber, explică „Religia protejează și hrănește natura. Dacă aruncăm o privire asupra religiei hiduse, ne uităm la soare, la vânt, la pământ, la arbori, la plante și la apă, toate acestea reprezentând sursa de supraviețuire a omului.” Încă din cele mai vechi timpuri, vindecătorii știau că omul nu este separat de ceea ce a dăruit Mama-Natură. Relația noastră sacră cu plantele și statutul de „sacru” pe care îl dăruim lor dovedește faptul că suntem și noi parte a naturii- toate acestea reprezintă o lecție ce a fost înțeleasă de fermierii ce practică agricultura regenerativă, de cei care protejează mediul, de vindecătorii tradiționali, de specialiștii în conservarea plantelor și de mulți alții. Printre plantele cele mai respectate din cultura indiană se află și Tulsi, busuioc indian sau sfânt, cunoscută drept „Regina Plantelor.”
Să invităm o zeiță în casă
Tulsi (busuioc indian) este planta cunoscută de către hinduși drept o manifestare pământeană a Lakshmi, zeița bunăstării și a norocului, ce a apărut din străfundul oceanelor după ce zeii au ales-o să scape lumea de prezența demonilor. Adepții religiei hinduse consideră că în nopțile cu lună plină Lakshmi vizitează fiecare casă și îi binecuvântează pe locuitori pentru a avea parte de noroc și de prosperitate. Zeița este obiectul celebrării în timpul unor sărbători precum Diwali, festivalul luminilor ce este celebrat de hinduși, de jainiști și de populația Sikh. Lakshmi este reprezentată adesea ținând o floare de lotus, simbol al nașterii, al renașterii, al norocului și al iluminării. Precum Lakshmi, Tulsi binecuvântează casa, de aceea în India este așezată mai ales în fața ușilor, în zona holurilor și a căminului- sau oriunde locuiesc familiile hinduse. Clădirile și altarele pe care se află Tulsi sunt considerate locuri de pelerinaj, plantele fiind crescute în Vrindavans– structuri din piatră cubică sau din cărămidă, așezate de obicei în mijlocul unei curți, în fața unei case sau a unui templu.
Potențialul curativ al Tulsi (busuioc indian)
Tulsi este busuioc sfânt, atât de sfânt încât este planta sacră, privită precum o legătură dintre cer și pământ. Într-o rugăciune tradițională din India se spune că zeul-creator Brahma își întinde ramurile și că între ele stau pelerinajele hinduse, iar râul Gange curge la rădăcinile sale. Tot în acea rugăciune se menționează faptul că toți zeii pot fi regăsiți în tulpinile și în frunzele de Tulsi; iar în scripturile indiene- Vede– zeitățile stau în ramurile sale din partea superioară. Precum Lakshmi, Tulsi este văzută ca o zeitate feminină cu rădăcini adânci pentru a proteja și pentru a hrăni gospodăriile și pe locuitorii lor.
Nu numai că planta le aduce numeroase beneficii celor ce o dețin, dar ocupă și un loc de frunte în universul științific al celor ce au identificat plante renumite prin nutrienții lor, cum ar fi antioxidanții și polifenolii. Tulsi este privită în universul Ayurvedic drept „elixir al vieții” și se spune despre ea că poate promova longevitatea.
Oamenii de știință, specialiștii în virtuțile curative ale plantelor și nutriționiștii, au descoperit că Tulsi este sursă de vitaminele C și A, de minerale precum zincul, calciul și fierul, dar și de clorofilă- alături de toate acestea, în ea se regăsesc și alți fitonutrienți. Unul dintre cele mai cunoscute roluri ale Tulsi este acela de a fi adaptogen, ajutând la echilibrarea diferitelor procese din corp care, în caz contrar, ar favoriza efectele negative generate de stres.
Marc Maurice Cohen, din cadrul „School of Health Sciences”, Universitatea RMIT, Australia, a precizat că Tulsi protejează organele și țesuturile de stresul chimic provocat de expunerea la poluanți industriali și la metale grele, dar și de efectele stresului generat de epuizarea fizică, de restricția de oxigen, de diferite alte restricții, dar și de expunerea la frig și la zgomotul excesiv. Cohen a menționat că Tulsi poate să înlăture stresul metabolic echilibrând nivelul de zahăr din sânge, dar și pe cel al tensiunii arteriale și al nivelurilor de lipide.
Tulsi (busuioc indian) ajută și persoanele ce se confruntă cu stres psihologic și are efecte pozitive asupra memoriei și a funcției cognitive. De asemenea, este utilizată, în mod tradițional, ca plantă ce ameliorează stările depresive sau de anxietate. În vreme ce vindecătorii Ayurvedici consideră că Tulsi este una dintre cele mai bune plante pentru echilibrarea minții, a corpului și a spiritului, oamenii de știință moderni s-au concentrat asupra proprietăților sale antibacteriene, antivirale, antifungice, antiinflamatorii, neuroprotectoare și de protejare a inimii, sesizându-se că poate fi utilizată, ca remediu natural, pentru ameliorarea unei game variate de probleme de sănătate.
Acolo unde tradiția întâlnește știința
Tulsi a fost menționată de vindecătorul indian Charaka în textul Charaka Samhita drept una dintre cele mai celebrate plante cu virtuți vindecătoare din India, aptă să se adreseze numeroaselor suferințe. Renumitul „vânător de plante medicinale” Chris Kilham, ce a coordonat cercetări despre plante medicinale în mai mult de 45 de țări, a explicat că, de vreme ce utilizarea de busuioc indian își are originea în istorie și în mitologie, înseamnă că a fost folosită de mii de ani în sisteme medicale tradiționale precum Ayurveda, dar și în sistemul medical tradițional al vechilor greci, al romanilor sau în cel Siddha. Când vindecătorii hinduși și specialiștii în plantele medicinale se raportează la Tulsi ca la o plantă sfântă, atât datorită virtuților sale, cât și a statutului său de zeiță, a legăturii puternice pe care o are cu organismul uman, înseamnă că îi îngăduie acesteia să își arate calitățile ce au trecut proba timpului și care acum au fost validate de știință, dovedindu-i beneficiile curative.
