„Natura nu face nimic în zadar” este un citat care explică existenţa unor plante deosebit de complexe, care pot fi puse în valoare în numeroase moduri pentru a ne bucura de sănătatea fizică şi psihică. Dintre acestea face parte şi arborele Moringa, intrat în atenţia cercetătorilor şi medicilor cu precădere în ultimele decenii. Întrucât planta posedă proprietăţi uimitoare, putând contribui nu numai la o dezvoltare sănătoasă a corpului, ci şi la prevenirea şi ameliorarea diferitelor afecţiuni, ea poate fi considerată, pe drept cuvânt, „o prietenă de nădejde”.
Ne putem baza oricând pe sprijinul ei, de la mic la mare, astfel încât să putem depăşi mai uşor provocările din viaţa de zi cu zi, simţindu-ne totodată mai aproape de natură.
Ce este Moringa?
Moringa (Moringa oleifera) este un arbore care creşte în diferite zone tropicale şi subtropicale ale Globului, precum: Africa, Asia (moringa poate fi întâlnit în Burma, Cambodgia, India, Indonezia, Laos, Malaezia, Nepal, Pakistan, Filipine, Thailanda, Sri Lanka, Vietnam, Insulele Fiji, Guam, Palau), dar şi in regiuni din America Centrala şi de Sud (de exemplu, arborele moringa este prezent în zona Mării Caraibilor: în Belize, Insulele Cayman, Costa Rica, Republica Dominicană, Haiti, Honduras, Guatemala, iar în America de Sud poate fi regăsit în Brazilia sau Venezuela).
Moringa poate atinge înălţimea de 5-6 m, preferând pământurile aride, de aceea a devenit o plantă deosebit de rezistentă, ajutându-se nu numai pe ea însăşi să facă faţă condiţiile vitrege ale naturii, ci oferind posibilitate şi oamenilor să o utilizeze pentru a preveni sau pentru a scăpa de manifestările neplăcute provocate de diferite boli. Astfel, toate părţile plantei au virtuţi curative excepţionale, cum ar fi: frunzele sunt binevenite pentru reglarea nivelului tensiunii arteriale, a nivelului de zahăr din sânge, dar şi pentru diminuarea colesterolului „rău” (cel cu densitate scăzută, care se depune pe vasele de sânge, crescând riscul de boli cardiovasculare), păstăile sunt folosite pentru ameliorarea inflamaţiilor articulare, florile au şi ele proprietăţi antiinflamatorii, rădăcinile sunt bune în caz de reumatism, seminţele au efecte antispastice, iar scoarţa poate să contribuie la îmbunătăţirea digestiei dacă este mestecată.
Încă din vremurile îndepărtate, dar şi în prezent, arborele Moringa este apreciat atât de oamenii care locuiesc în regiunile din care este originar, care se confruntă cu probleme de sănătate diferite de cele din universul occidental (ca de exemplu malnutriţia, expunerea la infecţii şi paraziţi, la inflamaţii ale pielii etc), cât şi de cei ce trăiesc în ţări mai dezvoltate şi care au de înfruntat alt tip de probleme.
Beneficiile plantei Moringa sunt posibile nu numai prin prezenţa compuşilor valoroşi, ci şi prin faptul că aceştia pot acţiona sinergic, producând efecte la care poate nici nu ne-am fi gândit.
Care sunt cele mai cunoscute proprietăţi ale Moringa
Acţiunea antioxidantă
Antioxidanţii sunt molecule ce apără organismele în faţa radicalilor liberi (pentru noi, oamenii, aceştia se referă la: expunerea la radiaţii, dieta dezechilibrată, stresul, poluarea, administrarea de medicamente etc.), împiedicând producerea unor reacţii chimice în lanţ, cunoscute sub numele de stres oxidativ. În timp, acest stres oxidativ duce la apariţia inflamaţiilor cronice, la deteriorarea celulelor, ţesuturilor şi la îmbolnăvirea organelor.
Moringa este o plantă bogată în antioxidanţi, în special în cei numiţi flavonoizi. Dintre aceştia, se remacă quercetinul şi kaempferolul. Alături de ei, nu pot fi excluse nici vitaminele cu proprietăţi antioxidante, precum vitaminele A, C şi E.
Prin aceşti antioxidanţi, Moringa previne apariţia inflamaţiilor, deteriorarea celulară, care ar putea duce la boli care de care mai serioase (maladii cardiace, diabet sau chiar cancer), prevenind totodată şi îmbătrânirea prematură.
Proprietăţi antibiotice, antimicrobiene şi antihelmitice (contra paraziţilor şi viermilor)
Din planta Moringa au fost izolate substanţe cu astfel de proprietăţi, valorificate însă mai ales de populaţiile care nu au încă acces la medicamente moderne. De pildă, o substanţă numită pterygospermin (regăsită în flori şi rădăcini) are proprietăţi antimicrobiene şi antifungice. În acelaşi timp, compuşi cu proprietăţi antibiotice sunt prezenţi în seminţele şi frunzele de Moringa (sucul extras din frunze este cunoscut pentru capacitatea sa de a ameliora diferite infecţii ale pielii).
Prezenţa fitochimicalelor (substanţe derivate din plante)
Arborele Moringa ne pune la dispoziţie inclusiv fitochimicale cu potenţial anticancerigen. Spre exemplu, Niazimininul (obţinut din frunze de Moringa) este apreciat pentru abilitatea sa de a inhiba dezvoltarea tumorilor. Alături de el, substanţe cu proprietăţi similare, dar şi cu efecte de reglare a tensiunii arteriale sunt niazininul, niazimicinul, niazimininul A şi B (compuşi care se regăsesc foarte rar în lumea plantelor).
Alături de toţi aceştia, Moringa este remarcabilă prin prezenţa unui compus numit beta-sitosterol. Acesta constituie un sterol (o substanţă prezentă în mod natural la plante), al cărui rol principal este următorul: de a reduce nivelul de colesterol „rău” din organism. Mecanismul care face posibil acest efect benefic este acesta: beta-sisterolul are o structură asemănătoare colesterolului din corpul uman, cele două substanţe intrând într-o adevărată „competiţie” pentru absorbţia de la nivelul intestinului. Beta-sisterolul iese însă învingător, neputând fi bine absorbit în corp, blocând totodată şi absorţia colesterolului „rău”.
Alte efecte pozitive ale beta-sisterolului, care trebuie neapărat amintite, sunt şi acestea: îmbunătăţeşte funcţionarea sistemului imunitar, are proprietăţi antiinflamatorii, susţine funcţionarea optimă a pancreasului şi astfel reglează glicemia, ameliorează ulcerele, previne şi ameliorează inflamaţiile prostatei, diminuează crampele.
Moringa, planta cu valori nutritive de excepţie
Fie că este vorba despre vitamine, minerale, proteine, fie că este vorba despre antioxidanţi sau grăsimi sănătoase, Moringa ni le poate pune oricând la dispoziţie într-o formă uşor de asimilat, 100% naturală. Datorită ei, ne vom putea bucura de cea mai eficientă modalitate de a avea parte de nutrienţii cei mai valoroşi nu prin intermediul suplimentelor alimentare obişnuite, ci printr-o hrană naturală (ca de exemplu pudra din frunze sau cea din frunze şi păstăi).
Iată ce ne oferă Moringa:
Proteine sau aminoacizi (care intră în componenţa proteinelor)- Toţi cei 9 aminoacizi esenţiali (histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina) din cei 20 care se regăsesc în proteinele din organismul uman se află în Moringa. Un aspect foarte important este că Moringa este considerată ca fiind planta cu cel mai înalt nivel al proteinelor din cele cercetate până acum, iar prezenţa aminoacizilor o face o hrană potrivită inclusiv pentru persoanele (inclusiv copiii) care au alergie la diferite tipuri de proteine sau pentru cele care urmează o dietă vegetariană
Vitamine– De exemplu, în Moringa se regăsesc vitamine din grupul B-urilor, dar şi vitaminele A, C, E, K etc.. În privinţa vitaminei C de pildă, este necesar să se aibă în vedere următorul detaliu: în 100 g frunze de Moringa se află peste 200 mg vitamina C, în timp ce în 100 g suc de portocale se regăsesc 40 mg
Minerale– Moringa este atât sursă de macrominerale (calciu, magneziu, potasiu, fosfor, sulfur), cât şi de microminerale (fier, cupru, zinc, mangan). Această plantă se remarcă însă mai ales datorită prezenţei calciului (în aproximativ 230 g de pudră de frunze de Moringa se găsesc aproximativ 1000 mg de calciu) şi fierului (cam 100 g de pudră de Moringa oferă 7 mg de fier, în timp ce în aceeaşi cantitate de carne de vită se află cam 2 mg de fier)
Hormoni din plante cu proprietăţi anti-îmbătrânire (citokinina şi zeatina)
Grăsimi sănătoase– În seminţele de Moringa se află cam 30-42% ulei (cu 13% grăsimi saturate şi 82% grăsimi nesaturate), iar în frunze şi în păstăi sunt grăsimi în proporţie de 1-2%. Moringa se distinge prin prezenţa acizilor graşi esenţiali şi a uleiurilor. Grăsimile sunt fundamentale pentru sănătatea organismului, intrând în componenţa tuturor membranelor celulare, majoritatea funcţiilor organelor vitale (inclusiv creierul şi inima) şi a sistemului imunitar depinzând de prezenţa lor. Moringa este o adevărată comoară şi din acest punct de vedere întrucât este foarte bogată în acidul oleic, iar în aceste condiţii reduce din riscul apariţiei maladiilor cardiovasculare (prin diminuarea nivelului colesterolului „rău” şi prevenirea aterosclerozei). O altă proprietate a acidului oleic este reglarea nivelului de zahăr din sânge, îmbunătăţind totodată răspunsul la insulină, împiedicând apariţia rezistenţei la insulină. Nu în ultimul rând, în Moringa se găsesc şi acizii graşi Omega 3 şi Omega 6, importanţi pentru sănătate la orice vârstă. Astfel, aceştia susţin dezvoltarea optimă a creierului copilului, cresc capacitatea de învăţare, reduc din apariţia tulburărilor de comportament ce pot surveni în copilărie (precum hiperactivitatea sau crizele de furie), dar veghează şi la sănătatea adulţilor (scad riscul de maladii cardiovasculare, de apariţie a maladiilor neurologice)
Carbohidraţi sănătoşi– Printre ei se regăsesc şi fibre (cam 3-13% în frunzele şi păstăile de Moringa)
Clorofilă– Acest compus este util organismului deoarece: are proprietăţi anti-îmbătrânire, previne apariţia acneei, accelerează procesul de vindecare a rănilor etc.
Fitochimicale– Dintre ele se remarcă cele cu proprietăţi antioxidante, menţionate şi anterior
Steroli– Moringa este o sursă extraordinară de beta-sitosterol
Ţinând cont de toate aceste proprietăţi regăsite în arborele Moringa, acesta trebuie privit ca o plantă cu calităţi nutritive şi medicinale unice, ca o hrană complexă şi valoroasă care ar trebui inclusă în dieta de zi cu zi în scopul de a preveni îmbolnăvirile, de a ne ameliora anumite probleme de sănătate şi de a ne menţine un nivel optim al energiei.
Surse: medicalnewstoday.com, treesforlife.org
