Flora intestinală (microbiomul) are un rol important în imunitate, iar mulți caută un ceai sau un remediu care să o refacă. Mai jos explicăm ce se știe și ce nu.
Pe scurt: ce hrănește flora intestinală și ce poate face un ceai
- Ce o hrănește: fibrele din legume, fructe, leguminoase și cereale integrale (prebiotice) și alimentele fermentate, precum iaurtul cu culturi vii, chefirul sau varza murată.
- Ceaiuri care „refac” flora intestinală: niciun ceai nu reface singur flora și nu ține loc de fibre; ceaiul verde a fost asociat, în câteva studii mici, cu mai multe bifidobacterii, iar infuziile neîndulcite te ajută să bei suficiente lichide.
- „Tratament naturist”: nu există unul care să funcționeze singur; baza rămân alimentația variată, somnul și mișcarea, iar psyllium (luat cu multă apă) și Triphala sunt folosite tradițional pentru digestie.
- Probiotice: efectele depind de tulpină și de situație; la imunitate foarte scăzută, boală gravă sau la bebelușii prematuri se iau doar la recomandarea medicului.
- Când mergi la medic: dacă balonarea, diareea sau constipația durează mai mult de câteva săptămâni ori simptomele persistă după un tratament cu antibiotice.
Despre sistemul imunitar se vorbește mult, și pe bună dreptate. În timp ce ne gândim în primul rând la cum ne ferim de bacterii, virusuri sau fungi, merită să pătrundem în fascinanta lume a microbiomului, pentru a vedea cu ce se ocupă acesta și cât de mult lucrează pentru a susține un sistem imunitar funcțional.
Unde începe exact sistemul imunitar este discutabil: unii experți susțin că acesta începe din gură sau din nas, pe unde pătrunde în organism aerul din mediul extern. Alții susțin că sistemul imunitar începe cu pielea, care este o barieră în calea substanțelor nedorite. Ambele variante sunt corecte, dar o explicație de ansamblu ar trebui să înceapă cu flora intestinală.
Ce reprezintă sistemul digestiv?
Sistemul digestiv este format din tractul gastrointestinal (gura, esofagul, stomacul, intestinul subțire, intestinul gros și anusul), împreună cu ficatul, pancreasul și vezica biliară, după cum explică NIDDK, institutul american pentru boli digestive. El susține sănătatea și starea de bine a corpului tău, începând cu aportul și absorbția de nutrienți și de apă: procesul digestiv asigură baza de care are nevoie corpul pentru a trăi, pentru a funcționa și pentru a se menține sănătos.
Cheia legăturii cu sistemul imunitar este microbiomul intestinal, termen făcut cunoscut de specialistul în biologie moleculară Joshua Lederberg: ansamblul de microorganisme (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) și materialul lor genetic colectiv, de la nivelul tractului gastrointestinal. Deși nu prea le acordăm atenție, în interiorul nostru trăiesc miliarde de microorganisme, din mii de specii, unele folositoare, altele potențial dăunătoare.
O mare parte din sistemul imunitar se află în tractul gastrointestinal (am explicat pe larg legătura dintre intestin și sistemul imunitar). Anumite celule care căptușesc peretele intestinal eliberează acolo anticorpi, proteine care recunosc și ajută la neutralizarea bacteriilor, a virusurilor și a altor substanțe străine. Potrivit Școlii de Sănătate Publică Harvard, microbiota stimulează sistemul imunitar și ajută la protejarea organismului de microorganismele care ajung în intestin odată cu apa sau mâncarea. Fiindcă tractul gastrointestinal este un ecosistem deschis spre mediul extern, îl putem influența în bine sau în rău prin comportamentul nostru. Vestea bună este că o parte importantă ține de noi.
Cum hrănim microorganismele bune din flora intestinală?
Cu miliarde de microorganisme în mișcare, microbiomul intestinal pare greu de înțeles. Dar, dacă vrei să afli ce poți face pentru el, lucrurile nu sunt chiar atât de complicate.
Printre alți factori (genele, mediul, medicamentele), dieta are o mare influență asupra microbiomului intestinal. În special o alimentație bogată în fibre schimbă tipul și numărul microorganismelor din intestin: usturoiul, ceapa, sparanghelul, bananele, fructele și legumele în general, fasolea și cerealele integrale conțin fibre prebiotice care hrănesc bacteriile folositoare.
Care sunt rolurile prebioticelor și probioticelor?
Prebioticele sunt componente alimentare nedigerabile, de obicei fibre din plante, care stimulează selectiv creșterea sau activitatea microorganismelor folositoare. Când bacteriile din colon fermentează aceste fibre, rezultă acizi grași cu lanț scurt, pe care organismul îi poate folosi.
Probioticele sunt microorganisme vii (bacterii și drojdii), prezente în iaurtul cu culturi vii, chefir, varza murată și alte alimente fermentate, dar și în suplimente. Potrivit NCCIH, dovezile sunt promițătoare doar în câteva situații precise și depind de tulpina folosită, iar pentru multe alte utilizări rămân neclare. Efectele, acolo unde apar, cer de regulă timp. Probioticele nu sunt potrivite pentru oricine: persoanele cu imunitate foarte scăzută sau grav bolnave și bebelușii prematuri le pot lua doar la recomandarea medicului.
Una dintre cele mai cunoscute surse de fibre este Psyllium (tărâțele de Plantago ovata), o fibră solubilă care se umflă în contact cu apa și ajunge în intestinul gros, unde o parte este fermentată de bacteriile de acolo. Se ia întotdeauna cu un pahar mare de apă și la distanță de medicamente, după cum arată MedlinePlus. Detalii găsești în ghidul nostru despre Psyllium și beneficiile sale.
De-a lungul mileniilor de practică, medicii ayurvedici au folosit pentru digestie o formulă numită Triphala, alcătuită din fructele Amla, Bibhitaki și Haritaki. Utilizarea străveche a acestor plante a fost consemnată de marele medic Charaka în textele ayurvedice. Mai recent, cercetătorii Christine Tara Peterson, Kate Denniston și Deepak Chopra au observat că atât Ayurveda, cât și medicina occidentală pun sistemul digestiv în centrul sănătății și au descris Triphala ca pe o formulă de bază în Ayurveda, prețuită tradițional pentru digestie, absorbție, eliminare și întinerire. Cercetările moderne asupra ei sunt însă abia la început. Poți citi mai multe în articolele despre Triphala și beneficiile ei și despre beneficiile pudrei de Amla.
Ceai pentru flora intestinală: ce poți aștepta de la el
Mulți cititori caută „ceaiuri care refac flora intestinală”. Răspunsul cinstit: niciun ceai nu reface singur flora intestinală și nu ține loc de fibre. Există totuși cercetări despre polifenolii din ceai: o trecere în revistă publicată în revista Nutrients a găsit că, în câteva studii pe oameni, consumul de ceai verde (până la 4–5 căni pe zi) a fost asociat cu o proporție mai mare de bifidobacterii. Autorii au avut la dispoziție doar șase studii pe oameni, restul fiind de laborator, și cer cercetări mai solide.
Practic, ceaiul verde și infuziile de plante neîndulcite sunt o alegere bună în locul băuturilor cu zahăr și te ajută să bei suficiente lichide, lucru important mai ales atunci când crești aportul de fibre (dacă te balonezi, vezi și ghidul despre fibre fără balonare). Ține cont că ceaiul verde conține cofeină; seara poți alege o infuzie fără cofeină, de exemplu un ceai digestiv cu ghimbir și condimente precum Tulsi Tummy. La fel, nu există un „tratament naturist pentru flora intestinală”: de bază rămân alimentația variată, bogată în fibre, alimentele fermentate, somnul și mișcarea. Dacă ai balonare, diaree sau constipație care durează mai mult de câteva săptămâni, ori ai urmat recent un tratament cu antibiotice și simptomele persistă, discută cu medicul.
De ce flora intestinală este cea mai bună prietenă a corpului și a minții?
O floră intestinală echilibrată, hrănită cu alimentele și cu plantele potrivite, ajută organismul să folosească nutrienții de care are nevoie; bacteriile din intestinul gros descompun o parte din resturile nedigerate și produc vitamina K. Mai mult decât atât, intestinul a fost numit „al doilea creier”, pentru că oamenii de știință cercetează tot mai mult legătura lui cu starea mentală și emoțională. Asta înseamnă că expresia „simt în stomac” descrie o comunicare reală între minte și trup, nu doar o metaforă.
Intestinul și creierul au legătură și cu nivelul de stres (vezi și legătura dintre stres și digestie), cu dispoziția, cu starea de spirit. Intestinul îi transmite creierului semnale, iar creierul face același lucru pentru intestin. Peretele intestinal este plin de celule nervoase care îi trimit constant creierului informații și tot aici se produce cea mai mare parte din serotonina corpului, o substanță implicată în reglarea dispoziției și a emoțiilor. Acest fapt explică multe despre „fluturii” din stomac și despre neplăcerile digestive legate de teamă, de așteptare și de emoții similare.
Este vorba despre o așa-numită „superautostradă” – o rețea de neuroni, de substanțe chimice și de hormoni – între creier și intestin, care influențează imunitatea, procesele de gândire, emoțiile și multe altele. Acest sistem ne transmite în mod constant cât de foame ne este, dacă trecem printr-o perioadă de stres sau dacă ceva nu este în regulă cu digestia.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului sau al farmacistului. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și un stil de viață sănătos.
Surse
- Harvard T.H. Chan School of Public Health, The Microbiome – The Nutrition Source, 2025.
- NIDDK (National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases), Your Digestive System & How it Works, 2017.
- NCCIH (National Center for Complementary and Integrative Health), Probiotics: Usefulness and Safety, 2019.
- MedlinePlus, Psyllium: MedlinePlus Drug Information, 2024.
- Bond T., Derbyshire E., Nutrients, Tea Compounds and the Gut Microbiome: Findings from Trials and Mechanistic Studies, 2019.
Actualizat de Echipa medicală ORGANIC INDIA.
