Oamenii vorbesc despre sistemul imunitar de mai bine de o lună și pe bună dreptate. În timp ce ne gândim în primul rând la alimente care luptă cu bacteriii, cu virusuri sau cu fungi, este o perioadă bună să pătrundem în fascinanta lume a microbiomului pentru a vedea cu ce se ocupă acesta și cât de greu îi este să lucreze pentru a susține un sistem imunitar funcțional.
Unde începe exact sistemul imuniar este discutabil întrucât anumiți experți susțin că acesta începe din gură sau din nas, când în organism pătrunde aer provenit din mediul extern. Alții susțin că sistemul imunitar începe cu pielea, ce blochează toxinele să intre în corp. Ambele variante sunt corecte, dar când este vorba să se dea explicații în ansamblu, ar trebui să se înceapă cu flora intestinală.
Ce reprezintă sistemul digestiv?
Experții din cadrul ”New York University’s School of Medicine” precizează că termenul „aparat digestiv” se referă la tractul gastrointestinal, la sistemul digestiv și la tractul digestiv- acesta include gura, esofagul, stomacul, pacreasul, ficatul, vezica biliară, intestinul subțire, colonul și rectul. Aparatul digestiv servește, susține și protejează sănătatea și starea de bine a corpului tău, începând cu aportul și absorbția de nutrienți și de apă. Potrivit medicului Lisa Ganjhu, profesor asistent clinician, procesul digestiv asigură baza de care are nevoie corpul pentru a trăi, pentru a funcționa și pentru a se menține sănătos.
Cheia pentru a se putea susține sistemul imunitar este microbiomul intestinal, pe care specialistul în biologie moleculară Joshua Lederberg îl descrie ca fiind ansamblul de microorganisme, de bacterii, de virusuri, de protozoare, de fungi și materialul lor genetic colectiv, regăsit la nivelul tractului gastrointestinal. În timp ce oamenii nu prea îi acordă importanță, de fapt ne aflăm dincolo de ceea ce înseamnă piele, de ceea ce înseamnă organe. În schimb, corpurile noastre sunt pline de viață! În interiorul nostru se află miliarde de microorganisme. Și există mii de specii de bacterii în intestine- unele sunt „rele” și altele sunt „bune”.
Dan Peterson, medic în cadrul ”Johns Hopkins University School of Medicine”, spune că o parte covârșitoare din sistemul imunitat se află în tractul gastrointestinal. Anumite celule ce căptușesc peretele intestinal își petrec existența depozitând anticorpi în mediul de acolo. Aceștia sunt tipuri de proteine ce combină chimicale și după aceea scapă de substanțe inamice, incluzând aici bacterii, virusuri și alte substanțe străine. În timp ce tractul gastrointestinal este un ecosistem relativ deschis, are o mare deschidere la mediul extern. Acest lucru înseamnă că ne putem influența sănătatea în bine sau în rău, în funcție de comportamentul nostru. Veștile sunt bune întrucât se referă la faptul că avem un mare grad de control asupra stării noastre de bine.
Cum hrănim microorganismele bune?
Cu miliarde de microorganisme în mișcare, acțiunile microbiomului intestinal pot deveni dificil de gestionat. Dar dacă vrei să afli ce poți face pentru a-ți păstra sănătatea, începe cu sistemul tău imunitar, în condițiile în care aceasta este o abordare care nu este chiar atât de greu de urmat.
Printre alți factori, dieta și igiena au o mare influență asupra microbiomului intestinal. Dacă vei lua în calcul că microorganismele bune din flora ta intestinală sunt apărători ce luptă contra invadatorilor și bacteriilor rele, atunci poți să-ți alimentezi sistemul cu alimente și plante de care este nevoie pentru susținerea acestui efort.
Care sunt rolurile prebioticelor și probioticelor?
Prebioticele și probioticele creează un mediu intestinal sănătos. Fibrele prebiotice din plante ajută la hrănirea bacteriilor bune. Prebioticele întăresc și cresc semnificativ populațiile de bacterii bune în tinp ce contribuie la suprimarea celor dăunătoare.
Probioticele sunt bacterii vii și drojdii ce hrănesc bacteriile bune din sistemul digestiv, ce servește pentru a ne proteja corpul. Probioticele ar putea fi consumate pentru a servi numeroaselor probleme de sănătate provocate de un dezechilibru al florei (microbii) din microbiom. Printre acestea se numără problemele pielii, tulburările digestive, diareea, alergiile și chiar tulburările emoționale și mentale. Medicul cercetător Malini Ghoshal a explicat că utilizarea probioticelor pentru sistemul digestiv sau pentru sănătatea imunității are nevoie de un timp mai îndelungat pentru a i se observa efectele. Dar dacă iei probiotice pentru ameliorarea diareei, de exemplu, rezultatele pot fi mai rapide. Totul depinde de problemele de sănătate pentru care sunt luate probioticele.
Unul dintre cele mai recomandate alimente vegetale pentru flora din microbiom este Psyllium, ce stimulează dezvoltarea bacteriilor din aparatul digestiv. Această fibră benefică este fermentată la nivelul intestinului gros de către bacteriile de acolo. Procesul de fermentare produce hrana de care bacteriile au nevoie pentru a crește și pentru a-și menține populațiile sănătoase.
De-a lungul mileniilor de practică, medicii Ayurvedici ne-au furnizat combinațiile ideale de plante pentru aparatul digestiv într-o formulă numită Triphala, ce este formată din fructele Amla, Bibhitaki și Haritaki. Utilizarea medicală străveche a acestor plante a fost consemnată de marele medic Charak în textele Ayurvedice. Mai recent, cercetătorii Christine Tara Peterson, medic, Kate Denniston și medicul Deepak Chopra, au precizat că medicina Ayurvedică, dar și cea occidentală sunt de acord asupra faptului că sănătatea și boala încep în sistemul digestiv. Ei au scris că Triphala reprezintă o formulă esențială întrucât asigură baza pentru digestie, absorbție, eliminare și întinerire. Cercetătorii au scris că se află numeroase referințe în mult respectatele texte medicale Ayurvedice, menite să arate cât de mult este prețuită Triphala pentru numeroasele ei utilizări terapeutice și pentru valoarea ei istorică.
De ce flora intestinală este cea mai bună prietenă a corpului și a minții?
O floră intestinală sănătoasă, echilibrată prin bacteriile potrivite și hrănită cu alimentele și cu plantele adecvate, este benefică organismului pentru că îi permite să utilizeze nutrienții de care are nevoie pentru funcționarea celulelor, pentru repararea și multiplicarea acestora. Mai mult decât atât, flora intestinală a fost numită cel „de-al doilea creier”, în condițiile în care oamenii de știință au descoperit de ce aceasta este responsabilă pentru sănătatea mentală și emoțională. Acest lucru înseamnă că intuitiva „floră intestinală” este mai degrabă un tip de comunicare profundă între minte și trup și invers, mai degrabă decât o simplă exprimare metaforică.
Medicii din cadrul ”New York University” vin cu precizarea că microflora și creierul au mult de-a face și cu nivelul de stres, cu dispoziția, cu starea de spirit. Microflora intestinală lasă creierul să știe care sunt factorii de stres, iar creierul face același lucru pentru microfloră. Aceasta este plină cu celule nervoase ce îi asigură constant creierului informații și microflora produce mai mult de 90% din cantitatea de serotonină din corp- serotonina este un hormon ce reglează dispoziția și emoțiile. Acest fapt explică multe despre „fluturii” din stomac și despre tulburările digestive legate de teamă, de așteptare și de emoții similare.
Este vorba despre o așa-numită „superautostradă”- legată printr-o rețea de neuroni, de chimicale și de hormoni- între creier și microflora intestinală, ce influențează imunitatea, procesele de gândire, emoțiile și multe altele. Acest sistem fantastic asigură în mod constant feedback-ul legat de cât de foame ne este, dacă experimentăm stres sau dacă suferim de vreo boală provocată de microbi- și asigură actualizări constante legate de starea de fapt, de la activitatea creierului la produsele de excreție.