Plantele adaptogene sunt plante (dar și unele alimente și ciuperci) despre care se spune, în tradițiile care le folosesc, că susțin capacitatea naturală a organismului de a se adapta la solicitări fizice și emoționale. Cuvântul „adaptogen” își dezvăluie singur semnificația: vine de la „a se adapta”. În Ayurveda, câteva dintre aceste plante sunt folosite tradițional mai ales la schimbările sezoniere, când trecerea de la un anotimp la altul ne scoate din ritm, și sunt alese în funcție de dosha ta specifică. Mai multe despre ce sunt și cum se folosesc găsești în ghidul nostru despre adaptogeni.
De reținut de la început: conceptul de adaptogen vine din tradiție și din cercetări încă insuficiente. Agenția Europeană pentru Medicamente consideră că este nevoie de mai multe studii clinice pentru a-l confirma, așa că plantele de mai jos sunt prezentate din perspectiva folosirii lor tradiționale, nu ca tratament.
Ar trebui să ne întoarcem în vremurile îndepărtate ale originilor practicilor ayurvedice, întrucât Ayurveda este unul dintre cele mai vechi sisteme tradiționale de îngrijire a sănătății. Ayurveda se bazează pe holism: toate lucrurile sunt legate între ele.
Acest lucru reflectă antica filozofie indiană potrivit căreia viața este o inseparabilă și continuă mișcare a conștiinței, în cadrul căreia tot ce se întâmplă este interdependent și curge. Nimic, inclusiv starea de sănătate, nu este fix; totul există într-o stare aflată în continuă schimbare. A fi sănătos presupune să găsești echilibrul, potrivit principiilor ayurvedice.
Acest echilibru înseamnă a ajuta trupul, mintea, spiritul și emoțiile să-și găsească locul în cadrul tendinței lor naturale, aceea de a fi echilibrate. Sistemul doshelor descrie aceste tendințe și relațiile lor cu o stare de echilibru, iar plantele adaptogene sunt folosite în Ayurveda pentru a susține acest echilibru.
Când vine vorba despre doshe, ne mirăm adesea de ingeniozitatea vechii filozofii indiene, care a caracterizat viața în funcție de trei categorii principale: Vata, Pitta și Kapha. Acestea sunt cunoscute drept cele trei doshe sau tipuri de minte, corp, emoții și spirit, legate nu numai de ființele umane, ci și de natură, de alimente, de fenomene și de obiectele neînsuflețite. Tot ce există tinde spre o dosha dominantă. Așa că, dacă trupul nu este în echilibru și există prea mult sau prea puțin dintr-o anumită dosha, specialiștii în Ayurveda caută să restabilească armonia ținând cont de organism și de mediu.
O perspectivă spirituală asupra stresului
Ceea ce psihologia și medicina modernă numesc „stres”, specialiștii în Ayurveda văd ca pe o ieșire din echilibru. În această viziune, stresul este mai degrabă o stare relativă decât o boală în sine: când mintea și trupul sunt readuse în echilibru, tensiunea se domolește. Tradiția spune că la baza a tot ceea ce există se află o anumită neclintire, iar tot ceea ce se naște din ea este supus schimbării, creșterii, degradării, prosperității și așa mai departe.
Factorul care determină senzația de stres psihologic este, în această perspectivă, mintea condiționată să judece oamenii și evenimentele ca fiind bune sau rele pentru noi. Gândul este transformat într-un sistem de credințe care creează un sens al sinelui, pe care îl numim „eu”. Acest sine este cel care reacționează la provocările vieții, în concordanță cu tendințele sale psihologice. O bună parte din stres, spune tradiția, este întreținută de minte prin ideile sale preconcepute.
Ayurveda nu se opune medicinei moderne, ci privește lucrurile din alt unghi: urmărește realinierea doshelor, astfel încât mintea și trupul să facă față mai ușor solicitărilor. Mijloacele ei sunt plantele, meditația, mișcarea, masajul și aplicarea de uleiuri, yoga, exercițiile de respirație, o alimentație potrivită și alte practici care reflectă paradigma holistică.
Michelle Fondin, educatoare vedică la Chopra Center, a scris că dosha Vata este cea mai afectată de stresul intens, indiferent de dosha ta predominantă. Întrucât Vata cuprinde spațiul (akasha) și aerul (vayu), persoanele stresate pot fi găsite adesea alergând peste tot cu prea multă energie, cu mintea mereu în alertă și preocupate obsesiv de probleme. Stresul presupune o mișcare constantă a minții, chiar dacă rezultatul său este o stare de letargie în corp. Ideea este, a scris Fondin, ca această mișcare să fie oprită și canalizată într-un mod mai eficient.
La tipul Pitta, stresul se poate exprima sub formă de furie, spirit critic și comportamente obsesive. Persoanele Pitta au mare nevoie să se relaxeze, pentru că stresul le agravează tendința de a încerca să controleze totul în jur. Guvernată de foc, Pitta se aprinde când situațiile o copleșesc. În Ayurveda, plantele adaptogene sunt folosite pentru a domoli focul Pitta până la o licărire blândă.
Persoanele Kapha tind să internalizeze stresul. Elementele apă și pământ se îmbină și le copleșesc, făcându-le să se simtă triste și lipsite de chef. Rezultatul este un corp greoi, căruia îi lipsește motivația.
Efectele percepute ale stresului
În Ayurveda se spune că stresul reduce ojas, un cuvânt care nu are o traducere exactă. În esență, se referă la „esența” din noi asociată cu vitalitatea și puterea.
Felul în care percepem o situație influențează mult cât de stresantă ni se pare. Asta nu înseamnă că ceea ce simțim nu este real. Iar anxietatea și depresia sunt probleme de sănătate care nu se rezolvă prin plante sau doar prin schimbarea perspectivei: dacă te simți copleșit(ă), trist(ă) sau fără energie mai mult de două săptămâni, discută cu medicul sau cu un psiholog.
Când gândurile stresante persistă, ele se pot resimți și în corp: nivel scăzut de energie, somn de proastă calitate, dureri de cap, disconfort digestiv, dificultăți de concentrare. Vestea bună este, spun experții în psihologie, că, dacă reușești să privești un eveniment stresant ca pe o ocazie de a învăța sau ca pe o nouă provocare, îi poți face față mai ușor. Ca sprijin în acest proces, Ayurveda recomandă tradițional și includerea unor plante adaptogene în rutina zilnică, precum Amla sau Amalaki, Guduchi, Ashwagandha, Shatavari și Tulsi. Despre legătura dintre stres și aceste plante am scris pe larg în articolul despre simptomele stresului, ceaiuri și suplimente cu plante adaptogene.
Ce spune cercetarea? Dovezile sunt deocamdată limitate. Despre ashwagandha, NCCIH arată că unele preparate ar putea fi utile în caz de stres și insomnie, dar că siguranța pe termen lung nu este cunoscută, că planta trebuie evitată în sarcină și alăptare și că nu este recomandată persoanelor cu afecțiuni ale tiroidei (vezi și ghidul despre ashwagandha și beneficiile ei). Pentru Tulsi, o analiză sistematică a 24 de studii a găsit rezultate încurajatoare, însă pe studii mici și scurte (detalii în ghidul despre Tulsi și beneficiile sale). Dacă urmezi un tratament, ai o afecțiune cronică, ești însărcinată sau alăptezi, întreabă medicul sau farmacistul înainte de a lua suplimente din plante.
Transformări de sezon, schimbări în starea de sănătate
Odată cu venirea toamnei, trupul, mintea, emoțiile și mediul trec printr-o schimbare, potrivit doshei care domină anotimpul. Toamna este cunoscută pentru prezența doshei Vata: uscată, aspră, vântoasă, schimbătoare, rece, subtilă și limpede. De aceea, în Ayurveda, plantele sezoniere ale toamnei sunt cele considerate „încălzitoare” și stabilizatoare, alături de mese calde, regulate și de un program de somn constant.
Câțiva pași simpli te pot ajuta să îți păstrezi echilibrul pe parcursul anotimpului Vata. Este bine să consulți un specialist în Ayurveda pentru a afla ce plante ți se potrivesc în acest anotimp și cum îți poți diminua stresul, iar pentru orice problemă de sănătate care persistă, mergi la medic: potrivit NCCIH, practicile ayurvedice nu trebuie să înlocuiască sau să amâne îngrijirea medicală.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului sau al farmacistului. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și un stil de viață sănătos.
Surse
- European Medicines Agency (HMPC), Reflection Paper on the Adaptogenic Concept, 2008.
- NCCIH (National Center for Complementary and Integrative Health), Ashwagandha: Usefulness and Safety, 2023.
- Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine (Jamshidi N., Cohen M. M.), The Clinical Efficacy and Safety of Tulsi in Humans: A Systematic Review of the Literature, 2017.
- NCCIH (National Center for Complementary and Integrative Health), Ayurvedic Medicine: In Depth, 2019.
Actualizat de Echipa medicală ORGANIC INDIA.
