Adaptogenii sunt anumite plante, anumite alimente şi anumite ciuperci care susţin abilitatea naturală a corpului de a face faţă stresului emoţional şi fizic. Cuvântul „adaptogen” îşi dezvăluie de fapt semnificaţia, în condiţiile în care aceste plante folositoare „se adaptează” nevoilor specifice ale organismului tău – din punct de vedere fizic, chimic, biologic. Ceea ce este mai impresionant este că anumite plante adaptogene utilizate în sistemul Ayurvedic de îngrijire a sănătăţii sunt benefice mai ales pentru a face faţă stresului generat de schimbările sezoniere în concordanţă cu dosha ta specifică.
Ar trebui să ne întoarcem în vremurile îndepărtate ale originilor practicilor Ayurvedice, întrucât sistemul este de fapt cel mai străvechi sistem de îngrijire a sănătăţii. Ayurveda se bazează pe holism- toate lucrurile sunt legate între ele.
Acest lucru reflectă antica filozofie indiană potrivit căreia viaţa este o inseparabilă şi continuă mişcare a conştiinţei în cadrul căreia tot ce se întâmplă este interdependent şi curge. Nimic, incluzând starea de sănătate, nu reprezintă acesta sau acela; în schimb, totul există într-o stare află în continuă schimbare. Să fii sănătos presupune să găseşti echilibrul, potrivit principiilor Ayurvedice.
Acest echilibru se traduce în a ajuta trupul, mintea, spiritul şi emoţiile să-şi găsească locul în cadrul tendinţei lor naturale, aceea de a fi echilibrate. Sistemul doshelor reprezintă aceste tendinţe şi relaţiile lor cu o stare de echilibru, iar plantele adaptogene ajută la menţinerea, susţinerea şi promovarea acestui echilibru.
Când vine vorba despre doshe, ne mirăm adesea de ingeniozitatea vechii filozofii indiene care a caracterizat cu înţelepciune viaţa în funcţie de trei categorii principale: Vata, Pitta şi Kapha. Acestea sunt cunoscute drept cele trei doshe sau tipuri de minţi, corpuri, emoţii şi spirit ce sunt legate nu numai de fiinţele umane, ci şi de natură, de alimente, de fenomene şi de obiectele neînsufleţite. Tot ce există în calitate de conţinuturi ale conştiinţei tinde spre o dosha domiantă. Aşa că, dacă trupul nu este în echilibru şi există prea mult sau prea puţin dintr-o anumită doshă, specialiştii în Ayurveda trebuie să restabilească armonia ţinând cont de organism şi de mediu.
O perspectivă spirituală asupra stresului
Ceea ce psihologia şi medicina modernă numesc „stres”, specialiştii în Ayurveda văd că este vorba despre o ieşire din echilibru. Stresul este o idee bazată pe relativitate mai degrabă decât ca o boală în sine. Când mintea şi trupul sunt readuse în echilibru, stresul se rezolvă. Acest lucru se întâmplă deoarece există o anumită neclintire care serveşte mereu drept substrat a tot ceea ce există. Tot ceea ce rezultă din această neclintire este influenţat de expresii şi acţiuni ale conştiinţei şi este subiect al schimbării, al creşterii, al degradării, al bolii, al prosperităţii şi aşa mai departe.
Factorul ce determină senzaţia de stres psihologic este mintea egoistă, care este mintea ce a fost psihologic condiţionată să judece oamenii şi evenimentele ca bune sau rele pentru trup. Prin urmare, gândul este transformat într-un sistem de credinţe ce creează un sens al sinelui, pe care îl numim „Eu” sau „Mie”. Acest sine este cel ce reacţionează la provocările vieţii, în concordanţă cu tendinţele sale psihologice. Practic, stresul este creat de minte din cauza ideilor preconcepute.
În vreme ce medicina occidentală încearcă să transforme sau să altereze starea de spirit, astfel de tratamente nu fac nimic pentru a modifica o înclinare a minţii spre grijă, teamă sau groază- sau să se evite ceea ce este perceput ca fiind situaţii sau persoane stresante. De cealaltă parte, Ayurveda este folosită pentru a realinia doshele astfel încât mintea şi trupul să fie capabile să treacă peste stres. Acest lucru este posibil datorită plantelor, meditaţiei, exerciţiilor, fericirii şi mulţumirii, masajului, aplicării de uleiuri, datorită yoga, exerciţiilor de respiraţie, unei diete corecte şi a altor mijloace menite să reflecte paradigma holistică.
Unul dintre specialiştii vedici din cadrul Chopra Center’s, Michelle Fondin, a scris că dosha Vata este cea mai afectată din cauza stresului extrem, indiferent de dosha ta predominantă. Întrucât Vata cuprinde spaţiul (akasha) şi aerul (vayu), persoanele stresante pot fi regăsite adesea alergând peste tot cu prea multă energie, având de suferit din cauza minţii în alertă şi fiind obsedate de probleme. Stresul presupune o mişcare constantă a minţii, chiar dacă rezultatul său este apariţia unei letargii în corp. Ideea este, a scris Fondin, să se stopeze această mişcare şi să fie canalizată într-un mod mai eficient.
În cadrul tipului Pitta, stresul se poate exprima sub formă de furie, criticism şi de comportamente obsesive. Persoanele Pitta au o nevoie disperată de a se relaxa, în condiţiile în care stresul aduce agravarea rezultată din încercarea de a controla mediul. Guvernată de foc, Pitta dă de necaz când situaţiile o copleşesc. Plante adaptogene pot reduce focul Pitta la o licărire blândă.
Persoanele Kapha tind să internalizeze stresul. Elementele de apă şi de pământ se îmbină pentru a le copleşi, făcându-le să fie triste şi deprimate. Acest fenomen duce la un corp leneş căruia îi lipseşte motivaţia.
Efectele percepute ale stresului
În Ayurveda, se spune că stresul reduce ojas, un cuvânt ce nu are o traducere exactă. În esenţă, se referă la substanţa din noi care creşte vitalitatea, puterea şi imunitatea, prevenind îmbătrânirea.
De vreme ce stresul este doar o percepţie- cum ne simţim în legătură cu ceva- aşa sunt şi manifestările acestuia precum anxietatea, depresia şi apatia. Acest fapt nu presupune că noi nu simţim asemenea lucruri, dar ele sunt produse de gânduri, ce reprezintă un factor intangibil, nemăsurabil, în jurul căruia unii dintre noi gravitează şi alţii nu.
Când gândurile stresante persistă, ele sunt exprimate ca dezechilibre ale sănătăţii fizice, cum ar fi un nivel scăzut de energie, un somn de proastă calitate, erupţii pe piele, dureri de cap, ulcere, tulburări digestive, dezechilibre hormonale, dificultatea de a gândi şi de a rămâne atent/ă şi un sistem imunitar slăbit- ca să enumerăm doar câteva. Vestea bună este, spun experţii în psihologie, că dacă vei reuşi să transformi percepţia asupra unui eveniment stresant ca pe o oportunitate de învăţare sau chiar ca pe o nouă provocare, atunci vei putea să eviţi astfel de probleme. Pentru a avea parte de ajutor în acest proces, este de folos şi să se adauge plante adaptogene în rutina zilnică, precum este Amla sau Amalaki, Guduchi, Ashwagandha, Shatavari şi Tulsi.
Transformări de sezon, schimbări în starea de sănătate
De vreme ce am intrat în toamnă, trupul, mintea, spiritul, emoţiile şi mediul suferă o anumită prăbuşire potrivit doshei inerente din conştiinţă. Toamna este cunoscută pentru prezenţa doshei Vata- uscată, aspră, vântoasă, eratică, rece, subtilă şi clară.
Va fi benefic să urmezi câţiva paşi simpli pentru a dobândi echilibrul pe parcursul anotimpului Vata. Întotdeauna este cel mai bine să consulţi un specialist în Ayurveda pentru a afla ce plante îţi vor fi de folos în acest anotimp, cum poţi să-ţi diminuezi stresul şi să-ţi ajuţi organismul să fie în cea mai bună formă.
