Simptomele stresului și echilibrul interior: ceaiuri și suplimente adaptogene care aduc liniște

Termenul ”adaptogen” este un concept fascinant, care vorbește despre una dintre cele mai importante trăsături ale vieții: capacitatea de adaptare, reziliența în fața condițiilor dificile, indiferent ce formă ar lua acestea. În lumea umană, un agresor care îți face tot mai des prezența este stresul cu tot cu simptomele stresului, care provoacă dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental și emoțional. În fața acestui inamic redutabil, științe străvechi precum Ayurveda aduc un aliat valoros: plantele adaptogene. De fapt, una dintre cele mai importante descoperiri ale înțelepților indieni este că puterea plantelor este de neoprit: ele sunt cele care susțin de milenii adaptarea noastră la un mediu în continuă schimbare, ne ajută să facem față factorilor de stres din viața noastră și ne sporesc rezistența în fața vicisitudinilor vieții.

Articolul de față este tocmai despre această luptă dintre stres, cu întregul său cortegiu de simptome, și forța inestimabilă a plantelor adaptogene. Descoperă în rândurile care urmează care sunt simptomele stresului și cum poți integra în rutina ta de sănătate o serie de ceaiuri și suplimente care funcționează ca bariere solide împotriva stresului și îți redau energia și zâmbetul.

Ce este, de fapt, stresul și cum poate fi ameliorat de adaptogeni

Deși stresul este prezentat adesea ca un factor dăunător, care poate determina reacții intense și chiar probleme medicale, în realitate, lucrurile sunt mai nuanțate.

În realitate, stresul este o reacție naturală, prin care organismul răspunde la schimbări sau provocări. Stresul este însoțit de o suită de reacții fizice, emoționale și comportamentale diferite. Cu toții experimentăm stresul în măsură mai mică sau mai mare, iar răspunsurile la stres sunt cele care ajută corpul să se adapteze la situații noi. De aceea, stresul între anumite limite poate fi considerat un fenomen pozitiv, pentru că te menține alert, motivat și pregătit să eviți pericolul. Există o serie de evenimente fericite din viață, care provoacă o doză semnificativă de stres, dar este considerat un stres pozitiv; de exemplu, obținerea unui nou loc de muncă, pregătirile pentru un eveniment de familie, precum căsătoria, nașterea unui copil, mutarea într-o casă nouă, etc. Există, de asemenea, un stres cotidian, care apare ca urmare a diferitelor provocări ale zilei și care poate fi, în mare măsură, ținut sub control.

Dar stresul devine o problemă atunci când factorii stresori continuă fără ameliorare sau perioade de relaxare, iar tehnicile de gestionare a stresului nu mai sunt eficiente și nu mai permit adaptarea.

Stresul cronic este cel care provoacă perturbări semnificative, la diferite niveluri (fizic, emoțional, mental) și poate duce la apariția anumitor probleme de sănătate. Acesta este cel care necesită schimbări semnificative de stil de viață și aici pot juca un rol important plantele adaptogene. O serie de cercetări recente au confirmat ceea ce înțelepciunea tradițională a constatat de secole, anume că plantele adaptogene pot ajuta organismul să se echilibreze și să facă față stresului. De exemplu, studiile au arătat că un adaptogen foarte popular, Ashwagandha (Withania somnifera) descrește semnificativ nivelul seric al cortizolului la adulții cu stres cronic, în cazul unei administrări de minim 60 de zile.

Care sunt tipurile de stres

Există trei tipuri principale de stres: acut, episodic acut și cronic.

• Stresul acut este un stres pe termen scurt care apare și dispare rapid, fiind determinat, de regulă de situații cotindiene, precum susținerea unui examen sau un conflict la locul de muncă.Toată lumea experimentează stres acut, din când în când.
• Stresul acut episodic este un tip de stres acut experimentat în mod recurent. Stresul episodic afectează frecvent persoanele care lucrează în anumite profesii, cum ar fi furnizorii de servicii medicale, cadrele didactice, etc. În cazurile de stres acut episodic, suplimentele și ceaiurile adaptogene pot fi de mare ajutor pentru a induce o stare de calm și relaxare, a îmbunătăți somnul și a diminua intensitatea reacțiilor emoționale, dar și pentru a crește concentrarea și gradul de energie.
• Stresul cronic este un stres pe termen lung care durează săptămâni sau luni. Poți experimenta stres cronic din cauza problemelor conjugale, a problemelor de la locul de muncă sau a problemelor financiare. Este important să găsești modalități de a gestiona stresul cronic, deoarece poate duce la probleme de sănătate. Plantele adaptogene pot face parte integrantă din aceste modalități de gestionare a stresului cronic, dar intervenția trebuie să fie mai amplă, cuprinzând și alte măsuri de control al stresului pe termen lung.

Care sunt simptomele stresului

Stresul afectează organismul prin intermediul sistemului nervos vegetativ (autonom) care controlează ritmul cardiac, respirația, modificările vederii și multe altele. Răspunsul tipic de stres este  „răspunsul de luptă sau fugă”, care ajută organismul să facă față situațiilor provocatoare.

Când te afli într-o situație extrem de stresantă, ritmul cardiac se accelerează, respiri mai repede, mușchii se încordează și poți experimenta amețeală, transpirații, amorțeli. Acest răspuns natural al organismului la stres este cauzat de eliberarea de hormoni în organism, printre care se numără cortizolul și adrenalina.

Când există stres pe termen lung (cronic), activarea continuă a răspunsului de tip ”luptă sau fugi” provoacă uzură a corpului și se pot dezvolta simptome de stres fizice, psihologice sau comportamentale.

Simptomele stresului de natură fizică pot include:

• Accelerarea ritmului cardiac
• Dificultăți de respirație
• Durere în piept
• Epuizare sau dificultăți de somn
• Dureri de cap, amețeli sau tremurături
• Hipertensiune arterială
• Tensiunea musculară, încleștarea maxilarului
• Dureri de umăr, gât sau spate; dureri generale ale corpului și mușchi încordați
• Probleme digestive (inclusiv dureri gastrice, diaree, constipație și greață)
• Sistem imunitar slăbit (răceli și infecții frecvente, îmbolnăvire mai ușoară și recuperare mai dificilă)
• Erupții cutanate
• Oboseală, modificarea tiparelor de somn (insomnie, hipersomnie)
• Probleme sexuale.

Simptomele stresului de natură psihologică pot fi:

• Intensitate emoțională crescută, descărcări de furie sau atacuri de panică
• Anxietate sau iritabilitate
• Stare de tristețe, depresie
• Probleme de natură cognitivă (dificultăți de concentrare, probleme de memorie, scăderea eficienței, diminuarea capacității de decizie și de finalizare a sarcinilor, etc)

Simptomele stresului de tip comportamental

Adesea, persoanele cu stres cronic încearcă diferite modalități de a face față stresului, dintre care unele pot fi defectuoase, creând dependență și pot avea un impact asupra sănătății. Acestea pot include:

• Dependența de alcool
• Dependența de jocuri de noroc
• Mâncatul în exces sau dezvoltarea unei tulburări de alimentație
• Participarea compulsivă la sex, cumpărături sau navigare pe internet
• Fumatul
• Tulburare de consum de substanțe

Boli cauzate de stres

Stresul cronic poate duce la numeroase probleme de sănătate pe termen lung. Acesta poate afecta:

• Sistemul imunitar, provocând afecțiuni precum artrita, fibromialgia, psoriazisul;
• Sistemul digestiv, provocând creștere sau pierdere în greutate, ulcere, sindromul de intestin iritabil;
• Sistemul cardiovascular putând provoca hipertensiune arterială, creșterea ritmului cardiac, palpitații;
• Sistemul reproducător cu manifestări precum infecții, sindromul ovarelor polichistice, infertilitate;

Stresul cronic, continuu, poate declanșa sau agrava multe probleme grave de sănătate, inclusiv:

• Probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de personalitate
• Boli cardiovasculare, inclusiv boli de inimă, hipertensiune arterială, ritmuri cardiace anormale, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale
• Obezitatea și alte tulburări de alimentație
• Probleme menstruale
• Disfuncții sexuale, cum ar fi impotența și ejacularea precoce la bărbați și pierderea dorinței sexuale la bărbați și femei
• Probleme ale pielii și părului, cum ar fi acneea, psoriazisul și eczema, și căderea permanentă a părului
• Probleme gastrointestinale, cum ar fi reflux gastroesofagian (BRGE), gastrita, colita ulcerativă și sindromul de intestin iritabil

Stresul cronic și bolile de inimă

Deși nu a fost încă dovedită științific o relație clară, studiile sugerează că stresul cronic și un nivel nesănătos de hormoni de stres pot contribui la bolile de inimă. Astfel, stresul ar putea fi un factor implicat în declanșarea unor afecțiuni, precum:

• Inflamația mușchiului inimii
• Inflamația sistemului circulator, în special a arterelor coronare, care poate duce la formarea plăcii aterosclerotice și este un factor de risc pentru atacul de cord.
• Creșterea tensiunii arteriale
• Deteriorarea vaselor de sânge

Stresul cronic și hiperglicemia

Când te simți stresat, corpul vrea să se asigure că ai suficientă energie pentru a face față cauzei stresului. Așadar, eliberează mai mult glucagon și adrenalină, precum și glucoză, din ficat. Nivelurile de insulină scad, iar nivelurile de hormoni de creștere și cortizol cresc, ceea ce face ca organismul să fie mai puțin sensibil la insulină.

Acest lucru înseamnă că în fluxul sanguin este disponibilă mai multă glucoză și se înregistrează niveluri mai ridicate ale glicemiei.

Nivelurile constant ridicate ale zahărului din sânge pot provoca ravagii asupra sănătății și pot duce la apariția unor boli cronice precum diabetul și complicațiile acestuia. 

În plus, persoanele stresate tind să apeleze la „alimentația reconfortantă”, respectiv alimente bogate în zahăr și grăsimi. Acest obicei de a mânca în exces în condiții de stres crește riscul ca persoana să dezvolte obezitate.

Stresul și depresia

Stresul este, de asemenea, asociat cu depresia, despre care se știe că crește riscul de a dezvolta maladia Alzheimer. Riscul de depresie crește din cauza nivelurilor neregulate de hormoni, inclusiv cortizol, serotonină și dopamină, ceea ce duce la un răspuns persistent la stres și declanșarea simptomelor depresive.

Un studiu a descoperit că experiențele de viață stresante (de exemplu, concedierea, declararea falimentului, decesul unui părinte sau pierderile financiare) pot îmbătrâni creierul cu aproximativ 1,5 ani, vârsta fiind evident un factor care contribuie la apariția afecțiunii.

Stresul și sistemul imunitar

Stresul poate afecta sistemul imunitar și poate duce la modificări ale capacității de a combate infecțiile. Modificările sistemului imunitar pot duce, de asemenea, la eliberarea de compuși proinflamatori, care cresc riscul de răceli și alte infecții.

Persoanele care sunt supuse unui stres sever, pe termen lung (care durează mai mult de o lună) sunt mai predispuse la răceli sau alte infecții respiratorii.

Stresul și tulburările de somn

Factorii de stres persistenți, cum ar fi problemele de la locul de muncă, dificultățile familiale, decesul unei persoane dragi și bolile grave, pot contribui la insomnia cronică.Factorii de stres acut pot aduce, de asemenea, simptome de insomnie pe termen scurt. Aceste simptome se rezolvă, de obicei, odată ce situația stresantă se termină. Cu toate acestea, unii oameni pot cădea într-un cerc vicios de pierdere a somnului și anxietate diurnă legată de somn, care se transformă în insomnie cronică.

Stresul cronic poate provoca afecțiuni precum hipertensiunea arterială, bolile de inimă, obezitatea și diabetul, care sunt la rândul lor factori de risc pentru apneea în somn, una dintre cele mai frecvente tulburări de somn.

Stresul și lipsa poftei de mâncare

Stresul și anxietatea se pot asocial frecvent cu pierderea apetitului. Uneori, când te simți foarte anxios, mâncatul este ultimul lucru la care te gândești și este posibil să nu simți deloc foame, chiar dacă nu ai mâncat de multe ore sau să simți o senzație de disconfort și greață atunci când vezi mâncare.Un sondaj a constatat că 30% dintre oameni au sărit peste o masă din cauza stresului, iar 67% dintre aceste persoane au raportat lipsa de poftă de mâncare. Odată ce evenimentul stresant a trecut și corpul și mintea au avut timp să se calmeze, pofta de mâncare revine încet.

Reducerea apetitului din cauza stresului este determinată de răspunsul de ”luptă sau fugi” al sistemului nervos simpatic. Când ești sub stres acut, indiferent de cauză, acest răspund pune corpul în stare de alertă și pregătire pentru un pericol imediat. Acest lucru duce la eliberarea de hormoni de stres, cum ar fi adrenalina și hormonii de eliberare a corticotropinei, hormoni care reduc pofta de mâncare.

În plus, atunci când te afli într-o situație de luptă sau fugi, corpul prioritizează funcțiile care sunt mai importante pentru supraviețuire, cum ar cea respiratorie și cea cardiovasculară și pune pe pauză alte funcții, precum cea digestivă.

De asemenea, stresul poate predispune și la simptome gastro-intestinale inconfortabile, cum ar fi greață, dureri de stomac, constipație sau diaree, ceea ce accentuează lipsa poftei de mâncare.

Stresul la femei și la bărbați

Femeile și bărbații experimentează multe simptome similare de stres, inclusiv probleme de somn, probleme de natură psihologică sau probleme gastrointestinale, dar tind să le exprime diferit.

Femeile sunt mai predispuse să raporteze simptome emoționale precum nervozitate sau dorința de a plânge și sunt mai predispuse la simptome de stres fizic, cum ar fi dureri de cap și probleme digestive.

Bărbații, deși experimentează și furie și irascibilitate, pot internaliza stresul, ceea ce duce la unele mecanisme de coping dezadaptative, precum consumul de alcool sau dependența de substanțe.

Atât bărbații, cât și femeile pot experimenta următoarele simptome de stres, deși prevalența și expresia pot varia.

• Fizice: Tensiune musculară, dureri de cap și probleme gastrointestinale precum constipație sau diaree.
• Cognitive: Dificultăți de concentrare, probleme de memorie și indecizie.
• Emoționale: Furie, irascibilitate și sentimente generale de copleșire.

Simptome ale stresului la femei

• Fizice: Dureri de cap, stomac deranjat, probleme cu somnul, oboseală și risc crescut de obezitate și hipertensiune arterială.Stresul cronic poate contribui la factori de risc pentru bolile de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială și nivelurile nesănătoase de colesterol. Stresul poate agrava simptomele tulburărilor autoimune, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoidă.
• Emoționale: Nervozitate, dorința de a plânge, sentimentul de copleșire, depresie și anxietate. Femeile sunt de două ori mai predispuse decât bărbații să dezvolte tulburări de depresie și anxietate.
• Comportamentale: Dorință crescută de a se conecta cu ceilalți, de a oferi și primi îngrijire și de a căuta sprijin de la prieteni și familie.

Simptome ale stresului la bărbați

• Fizice: Probleme cu somnul, tensiune musculară, probleme de natură sexuală. Bărbații pot fi mai predispuși la tulburări de somn precum insomnia sau apneea de somn având la bază stresul. Stresul poate perturba hormonii și fluxul sanguin, ducând potențial la disfuncție erectilă.
• Emoționale: Iritabilitate, furie, sentimente de neputință și frustrare. Stresul cronic poate contribui la iritabilitate și comportament agresiv la bărbați.
• Comportamentale: Retragere din interacțiunile sociale, consum crescut de alcool sau reticență în a discuta despre sentimentele lor. Bărbații pot fi mai predispuși să apeleze la alcool, droguri sau comportamente nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea, pentru a face față stresului.

Remedii pentru stres si nervi

Când vine vorba de remediile pentru stres, recomandările sunt numeroase, de la schimbările de stil de viață la tehnicile de relaxare și, bineînțeles, la remediile naturale. Printre acestea, ceaiurile și suplimentele adaptogene ocupă un loc de seamă, dat fiind că scopul lor este tocmai combaterea stresului, creșterea nivelului de adaptare și echilibrarea.

Adaptogenii se referă la o gamă de suplimente naturale care pot ajuta organismul să se adapteze la situații stresante prin interferarea cu răspunsul de luptă sau fugi, reducând  impactul stresului pe termen lung.

De-a lungul timpului, adaptogenii au fost caracterizați ca ”bioregulatori naturali care cresc capacitatea de adaptare la factorii de mediu și de evitare a daunelor cauzate de acești factori”. Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a definit adaptogenii ca fiind „un nou tip de regulator metabolic despre care s-a dovedit că ajută la adaptarea la mediu și la prevenirea daunelor externe”.

Condițiile pentru ca o plantă să fie considerată un adaptogen sunt:

• Are un efect de normalizare asupra unei game largi de funcții ale organismului, ajutând la restabilirea balanței homeostatice
• Are o acțiune nespecifică care ajută organismul să depășească stresul, indiferent de direcția acestuia
• Este lipsită de toxicitate atunci când este utilizat în doze normale

Adaptogenii acționează prin afectarea anumitor țesuturi și organe ale corpului pentru a reduce stresul și oboseala și a restabili echilibrul natural al organismului, în special atunci când ești sub presiune.

De exemplu, ginsengul afectează glandele pituitară și suprarenalele. Drept urmare, poate ajuta la reducerea problemelor legate de somn, artrită, niveluri de energie și sistem nervos.

În Ayurveda, plantele adaptogene fac, de obicei, parte din categoria Rasayana, o clasă de plante medicinale care susțin sănătatea generală, longevitatea și vitalitatea. Sunt agenți de întinerire și revitalizare care ajută organismul să se adapteze la factorii de stres, să își mențină rezistența și să promoveze o viață echilibrată. Rasayana sunt o parte integrantă a farmacopeei ayurvedice și au fost folosite timp de secole pentru a îmbunătăți bunăstarea generală.

Remarcabil este faptul că adesea plantele adaptogene trăiesc în condiții stresante și au propriile puncte forte și abilități de adaptare, care pot servi și în influențarea organismului și creșterea adaptabilității la stres. De exemplu, Ashwagandha, un adaptogen popular în Ayurveda, este foarte rezistentă la secetă și prosperă în condiții aride și în soluri de calitate slabă, condiții în care majoritatea plantelor ar suferi de stres sever.

Câteva moduri cheie prin care plantele adaptogene sunt comparabile cu Rasayana ayurvedice:

• Echilibrează Dosha, energiile vitale ale corpului și ajută la restabilirea echilibrului.
• Sporesc vitalitatea și puterea prin hrănirea țesuturilor organismului (dhatus) și susținerea unor niveluri sănătoase de energie.
• Întăresc un sistem imunitar sănătos: se crede că plantele Rasayana întăresc mecanismele naturale de apărare ale organismului.
• Promovează îmbătrânirea sănătoasă: se crede că mențin vigoarea tinerească și susțin procesul natural de îmbătrânire. Unele rasayane sunt chiar cunoscute pentru întinerirea corpului și a minții.
• Susțin gestionarea stresului: una dintre funcțiile principale ale plantelor Rasayana este de a ajuta organismul să se adapteze la factorii de stres fizici și mentali.
• Susțin detoxifierea: se crede că aceste plante ajută la curățarea naturală a organismului prin eliminarea toxinelor acumulate (ama) și susținerea unui sistem digestiv sănătos.

Printre cele mai cunoscute și eficiente plante adaptogene din farmacopeea ayurvedică pot fi amintite:

Amla

Amla (Embelica officinalis), numită și amalaki, este cunoscută sub numele de „mamă” sau „doică” în sanscrită. Este cunoscută ca fiind un superaliment, precum și o sursă naturală de antioxidanți și vitamina C. Ajută la hrănirea și întinerirea țesuturilor organismului, eliminând în același timp cu blândețe toxinele acumulate în mod natural, susținând sănătatea și vitalitatea generală. În Ayurveda, amla este cunoscută pentru echilibrarea Pitta Dosha, influențând astfel claritatea și calmul minții. La Organic India poți găsi Amalaki cu vitamina C și antioxidanți naturali, sub formă de capsule vegetale, cu o serie de efecte pozitive, care includ combaterea stresului, furnizarea de energies au susținerea funcționării imunitare.

Ashwagandha

Ashwagandha (Withania somnifera) este cunoscută și sub numele de „ginseng indian”, deși nu este înrudită cu familia ginsengului și, cel mai probabil, primește acest nume cu referire la calitățile sale de susținere a energiei. Somnifera este tradusă ca „inducătoare de somn”, reflectând proprietățile sale relaxante și calmante care aduc energie prin susținerea unei odihne mai profunde. Poți descoperi efectele cu totul speciale asupra simptomele stresului ale suplimentelor cu Ashwagandha de la ORGANIC INDIA, sub formă de capsule, pulbere sau ceaiuri, precum Ashwaganda Antistres Natural și Sănătatea Sistemului Endocrin, un aliat excelent pentru echilibrul organismului tău.

Bacopa

Bacopa (Bacopa monnieri) este utilizată în mod tradițional pentru a susține funcția cognitivă sănătoasă, inclusiv memoria și concentrarea. Este o plantă excelentă pentru echilibrarea Vata Dosha, ameliorarea tensiunii și susținerea unui somn odihnitor și este adesea asociată cu brahmi/gotu kola pentru a amplifica proprietățile de susținere cognitivă ale ambelor plante.

Gotu Kola

Gotu Kola (Centella asiatica) este o plantă al cărui nume se traduce prin „energia conștiinței universale”. Un remediu antic pentru creier și sistemul nervos, este folosită în mod tradițional pentru a susține concentrarea, memoria și starea de alertă, dar și pentru a reduce simptomele stresului psihic. În organism, brahmi hrănește majja dhatu, susținând un sistem nervos stabil și ajutând organismul să facă față stresului. Brahmi Gotu Kola de la Organic India este ajutorul perfect pentru creier și sistemul nervos în perioadele de stres, putând crește concentrarea, îmbunătățind starea psihică și vitalitatea, fiind considerat unul dintre cei mai puternici adaptogeni.

Guduchi

Guduchi (Tinospora cordifolia) este numită cu afecțiune „cea care protejează corpul” și aduce beneficii organismului într-o varietate de moduri, în special în ceea ce privește afecțiunile de Pitta agravată. Susține un răspuns imunitar sănătos, o funcție hepatică sănătoasă și eliminarea toxinelor naturale. Calmează Vata dosha și sistemul nervos în general.

Lemn dulce

Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra) aduce beneficii tuturor celor șapte straturi de țesut, sau dhatus. Este calmant și răcoritor pentru Pitta, hrănind în același timp Vata și Kapha. Lemnul dulce are o afinitate specială pentru plămâni și membranele mucoase. Acționează ca un tonic adrenal, susținând astfel răspunsul organismului la stres, iar natura sa sattvică este calmantă pentru minte.

Moringa

Moringa (Moringa oleifera), în mare parte datorită conținutului său impresionant de nutrienți, este utilă pentru somn, inimă, rinichi, ficat, sânge și pancreas. Moringa susține niveluri sănătoase de energie și restaurarea țesuturilor organismului.

Tulsi sau Busuiocul Sfânt

Tulsi (Ocimum sanctum) este atât de venerat încât a fost numit „o zeiță întruchipată în formă de plantă”.

Se spune că Tulsi crește prana și conștientizarea pentru a susține o minte calmă și clară. Este benefic pentru toate cele trei dosha, cu o afinitate specială pentru plămâni și rasa dhatu. Cercetările au descoperit că tulsi ajută la protejarea organismului de stresul zilnic printr-o circulație sănătoasă și o funcție metabolică, reducând simptomele stresului. Era cunoscut în mod tradițional și ca tonic respirator.

Shatavari

Shatavari (Asparagus racemosus) este denumit cu afecțiune „cea care are 100 de soți”. Este pentru sistemul reproducător feminin așa cum este ashwagandha pentru sistemul reproducător masculin și este considerată atât un rejuvenator, cât și un adaptogen. Este un tonic nutritiv, cunoscut în special pentru hrănirea țesuturilor plămânilor, stomacului, rinichilor și organelor reproducătoare. Suplimentul Shatavari Echilibru hormonal de la Organic India contribuie semnificativ la menținerea homeostaziei organismului, putând regla dezechilibrele hormonale asociate stresului și fiind util mai ales în cazul stărilor de stres la femei.

Cum se administrează adaptogenii

În mod tradițional, plantele adaptogene se administrează sub formă de ceai. Majoritatea plantelor au un efect sinergic atunci când sunt luate cu alte plante medicinale și, prin urmare, sunt de obicei luate în tandem.

Consumul unei cești de ceai este o modalitate excelentă de a face o pauză și de a reduce simptomele stresului cu fiecare înghițitură caldă și calmantă. Unele plante adaptogene pot fi uscate, măcinate și puse la infuzat în apă fierbinte, în același mod în care ai infuza ceaiul tău preferat. Există mai multe tipuri diferite de amestecuri de ceai pe piață care folosesc anumiți adaptogeni ca ingredient principal.

Adaptogenii ORGANIC INDIA pentru a ține sub control simptomele stresului

La ORGANIC INDIA poți găsi o gamă largă de ceaiuri adaptogene, care au la bază Tulsi sau Busuiocul Sfânt,  considerat o adevărată zeitate întruchipată într-o plantă de leac, ce se luptă eficient cu simptomele stresului. Ceaiurile adaptogene de la ORGANIC INDIA sunt amestecuri vindecătoare, din plante 100% certificate organic, cu gust delicios și efecte remarcabile.  Poți încerca, de exemplu,  ceaiul adaptogen antistres și anxiolitic cu Tulsi, Ceai Verde și Ashwagandha, un adevărat elixir pentru relaxarea corpului, un energizant natural, care susține organismul în perioadele stresante și are un rol benefic în stările de anxietate asociate stresului. Un alt amestec antistres remarcabil este Ceaiul Tulsi cu Lămâie și Ghimbir, cu efecte de protecție împotriva stresului și reînsuflețire. Ceaiurile Tulsi original sau în amestec cu iasomie, scorțișoară, trandafir dulce, mentă, miere sau mușețel sunt un răsfăț pentru simțul gustului și te ajută să treci cu grație peste provocările cotidiene.

Suplimente ORGANIC INDIA pentru toate simptomele stresului

Cu toate acestea, prepararea plantelor în acest mod în fiecare zi nu se încadrează în rutina tuturor. Având în vedere acest lucru,  multe dintre plantele adaptogene pot fi regăsite și sub formă de pulberi sau suplimente medicinale individuale, inclusiv Amla, Ashwagandha, Gotu Kola sau Shatavari, tocmai pentru a ține sub control simptomele stresului mai facil.

Administrarea acestor suplimente ORGANIC INDIA este simplă, luându-se de obicei 1-2 tablete/ capsule pe zi, în funcție de recomandările produsului și de indicațiile specialistului cu care colaborezi. Poți folosi suplimente adaptogene pe termen mai lung, de câteva săptămâni, dar se recomandă să nu depășești șase luni, pentru că poate apărea o reacție de rezistență din partea organismului.

Adaptogenii onorați în Ayurveda sunt, de obicei, siguri din punct de vedere al administrării. În cartea „One Earth Herbal Sourcebook”, Dr. Tillotson clasifică plantele care au un scor ridicat atât în ​​ceea ce privește siguranța, cât și eficacitatea pentru uzul zilnic general drept plante „standard de aur”. El afirmă că puține plante îndeplinesc de fapt acest standard „cel mai înalt”. Printre adaptogenii cărora li se acordă un standard de aur se numără amla, ashwagandha, brahmi/gotu kola și guduchi.

Scapă de stresul și anxietatea din viața ta

Cunoscând efectele minunate ale plantelor adaptogene din Ayurveda, poți începe să le încorporezi în rutina ta zilnică, în calitate de aliați valoroși în lupta împotriva stresului. Observă cu atenție efectele lor și realizează ajustări pe parcurs, pentru a atinge o stare de bine.

Pe lângă suplimentele și ceaiurile adaptogene, o serie de strategii te pot ajuta să ții stresul și anxietatea sub control. Dintre acestea putem aminti:

• Activități de relaxare, cum ar fi meditația, yoga, tai chi, exerciții de respirație și relaxare musculară.
• Adoptarea unui stil de viață sănătos:mâncatul corect, participarea la activități fizice și somnul suficient pot ajuta corpul tău să gestioneze stresul mult mai bine.
• Adoptarea unei gândiri pozitive, practicarea recunoștinței și acceptarea faptului că unele lucruri scapă controlului, găsirea unor modalități de a renunța la grijile legate de situațiile pe care nu le poți schimba. Psihoterapia cognitiv comportamentală poate fi deosebit de utilă pentru dezvoltarea abilităților de gestionare a stresului.
• Relațiile sănătoase, conectarea cu persoanele care te mențin calm, te fac fericit, îți oferă sprijin emoțional și te ajută cu lucruri practice. Un prieten, un membru al familiei sau un vecin pot deveni buni ascultători sau pot împărtăși responsabilitățile, astfel încât stresul să nu devină copleșitor.

Ajută-ți corpul să scape de simptomele stresului

În lumina Ayurvedei, simptomele stresului nu sunt doar semnale ale corpului obosit, ci și mesaje fine prin care sufletul ne cheamă la echilibru. O cană de ceai adaptogen, un supliment ales cu grijă sau câteva clipe de respirație conștientă devin ancore care ne readuc în prezent și ne învață să ne ascultăm mai profund. Când privim aceste semne nu cu teamă, ci cu blândețe, descoperim că în fiecare tensiune se află și o invitație la liniște. Astfel, pașii mici ai ritualurilor zilnice se transformă în punți către armonie interioară și către o stare de bine care nu depinde de agitația lumii, ci de pacea cultivată în noi înșine.

Surse:

• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/11874-stress
• https://www.webmd.com/balance/stress-management/stress-symptoms-effects_of-stress-on-the-body
• https://www.mountelizabeth.com.sg/health-plus/article/health-conditions-linked-to-stress
• https://www.healthline.com/health/stress/smart-girls-guide-to-adaptogens
• https://www.banyanbotanicals.com/blogs/wellness/adaptogenic-herbs-of-ayurveda
• https://www.uclahealth.org/news/article/what-are-adaptogens-and-should-you-be-taking-them
• https://my.clevelandclinic.org/health/drugs/22361-adaptogens
• https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1756464623002955
• https://www.reidhealth.org/blog/adaptogens-5-stress-management-plants
• https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3991026/
• https://www.talkiatry.com/blog/can-anxiety-cause-loss-of-appetite