Idea de a avea un “mod de viaţă sănătos, marcat de a trăi conştient”, care a fost mereu în centrul valorilor şi misiunii ORGANIC INDIA, s-a transformat acum într-un imperativ de fiecare zi. Acest fapt înseamnă să te adaptezi la un nou mod de viaţă.
Poate că o nouă conştiinţă apare pe planeta noastră- o dorinţă de a fi sănătoşi la toate nivelurile- din punct de vedere fizic, emoţional, social şi la nivelul speciei. În prezent trăim cu conştiinţa de a face parte din acelaşi vis- timpul ne va spune dacă este vorba despre o nouă evoluţie sau dacă este o lecţie dură pe care natura i-o dă umanităţii. Înttre timp, ne putem aminti să ne îngrijim de sănătatea şi de minţile noastre şi să reflectăm la recunoştinţă.
Iată cinci moduri utile prin care poţi să ai grijă de tine pentru a putea răzbi şi în incertitudine, în cazul în care alegi asta, dar şi prin care să poţi avea grijă de alţii.
Controlul anxietăţii
Temerile şi stresul bazat pe anxietate scad considerabil sistemul de apărare a organismului. Experţii din noul domeniu al psihoneuroimunologiei ne spun că stresul fizic, emoţional şi de mediu poate să compromită funcţionarea sistemului imunitar şi să favorizeze apariţia altor probleme de sănătate. Când suntem cuprinşi de frică şi ne pierdem din capacitatea de a gândi lucid, suntem mai predispuşi în a nu face alegeri bune. Teama nu ne ţine în siguranţă, nici nu joacă rolul de a crea flexibilitate şi de a ne oferi abilităţi de adaptare la schimbare.
Noi, oamenii, avem capacitatea de a trece în mod conştient de la tipare care ne destabilizează la altele noi. Această trecere este un mod puternic de a ne susţine sănătatea sistemului imunitar şi de a face un pas înainte spre conştientizarea pură.
Să poţi face trecerea de la starea de “minte de maimuţă”, ce este cuprinsă de teamă în faţa incertitudinii, aceasta este cheia. Capacitatea noastră de a ne gestiona atenţia este de fapt scăparea din starea de copleşire. În ultimul deceniu auzim adesea vorbindu-se despre “mindfulness” (stare de atenţie, de a fi conştient)- pentru a ne depăşi cu adevărat frica avem nevoie de acest “mindfulness” susţinut. În loc să fim vigilenţi plini de teamă avem posibilitatea de a deveni vigilenţi “într-un mod conştient”, observând şi eliberând gânduri şi emoţii mai degrabă decât de a reacţiona la ele. Să fii conştient în mod susţinut este mai mult decât o tactică pe termen scurt- este o cale de a intra într-un nou tip de conştiinţă care merge înainte.
Orice urmează să vină, să vină. Indiferent de cât va sta, să stea. Orice se va duce, să lăsăm să se ducă.
H.L. POONJA
Nu există o comprimare a metodelor. Dacă ai o tehnică, foloseşte-o şi specializează-te în ea- vei face din ea o prioritate zilnică, aşa cum faci şi cu spălatul pe dinţi de exemplu. Este în regulă să faci sesiuni mai scurte decât una lungă zi de zi, dar indiferent de alegerea făcută, mergi mai departe.
Dacă nu ai o metodă preferată, poţi să te informezi. YouTube oferă numeroase oportunităţi de instruire- trebuie doar să foloseşti căutarea cu ajutorul cuvântului “metode de meditaţie”. O posibilitate este să apelezi la Russell Brand, care vorbeşte în mod clar despre o metodă lipsită de dogmă. O altă opţiune este şi să recurgi la instructorul tibetan Yongey Mingyur Rinpoche, care dezvăluie propria sa experienţă de a învăţa să mediteze pentru a reuşi să gestioneze şi în final să scape de fricile cu care s-a confruntat în copilărie.
Respiră adânc
Ştiinţa ne spune că sistemul imunitar este “autonom”, ceea ce înseamnă că are o funcţie autonomă în corp şi că nu poate fi controlat de minte. Funcţiile autonome, incluzând aici reglarea temperaturii corpului şi ritmul cardiac, sunt gestionate de sistemul nervos simpatic, ce controlează, totodată, răspunsul corpului la ameninţare eliberând hormoni şi crescând ritmul inimii pentru a stimula acţiunea, precum aceea de a fugi din calea unui atacator.
De mii de ani, cei ce practică yoga au metode de învăţare precum pranayama, ce creşte puterea respiraţiei şi controlează funcţiile autonome ale corpului. În Tibet, yoghinii stăpânesc tehnici de respiraţie care le permit nu numai să trăiască la altitudini mari, ci şi să genereze suficientă energie, în forma căldurii, capabilă să topească zăpada şi gheaţa. Cei specializaţi într-o astfel de tehnică, numită “tummo”, stau în aer liber, în zăpadă, purtând pe ei doar haine subţiri, de bumbac. Producând suficientă căldură ce topeşte zăpada din jurul lor, demonstrează că stăpâneasc această tehnică reuşind să-şi controleze sistemul corporal de reglare a temperaturii.
De mai multe decenii, ştiinţa occidentală se străduieşte să descifreze aceste demonstraţii ce par imposibile, dar un olandez, Wim Hof, nu numai că le stăpâneşte, dar a şi convins oamenii de ştiinţă să relizeze teste în laborator şi să confirme rezultatele. El a spus “Nu sunt primul capabil de aşa ceva, dar sunt cel dintâi care aduce astfel de lucruri în faţa ştiinţei pentru a se elimina speculaţiile făcute pe seama lor”.
În timp ce Hof a realizat acţiuni extreme precum aceea de a escalada Everestul în pantaloni scurţi sau să alerge desculţ în maratoane din Arctica, pentru cei mai mulţi dintre noi valoarea acestor practici nu este în sensul în care să ne stimuleze să realizăm imposibilul, ci să ne arate cum putem beneficia de pe urma tehnicilor de respiraţie pentru sistemul nostru imunitar. Chiar şi tehnicile de respiraţie de bază pe care le face Hof pot să susţină sănătatea sistemului imunitar schimbând chimia corpului la o stare alcalină, ce îi îmbunătăţete funcţionarea.
Cercetătorii au sesizat ceea ce a făcut Hof şi au precizat că tehnicile sale au efecte vizibile, benefice asupra sistemului imunitar şi a inflamaţiei. Potrivit Procedurilor din cadrul „Academiei Naţionale a Ştiinţelor”, „până acum, atât sistemul nervos autonom, cât şi imunitatea înnăscută, au fost privite ca sisteme ce nu pot fi influenţate în mod voluntar. Studiul prezent (legat de metodele lui Hof) demonstrează că, datorită tehnicilor deprinse într-un training pe termen scurt, sistemul nervos simpatic şi cel imunitar pot fi într-adevăr influenţate voluntar”.
Ia în serios râsul
Potrivit site-ului Mayo Clinic, râsul nu numai că poate să îndepărteze stresul, dar creşte aportul de oxigen şi stimulează inima, plămânii şi muşchii. De asemenea, râsul uşurează organismul de stres, de durere şi eliberează endorfinele, calmând şi încurajând relaxarea. Potrivit articolului Mayo Clinic, „Gândurile negative se manifestă în reacţii chimice care pot afecta corpul aducând mai mult stres în sistem şi scăzând imunitatea. De partea cealaltă, gândurile pozitive pot să elibereze neuropeptide ce ajută în combaterea stresului şi a unor maladii serioase”. Cu alte cuvinte, râzi mai mult.
Gusturile fiecăruia dintre noi în ceea ce priveşte umorul sunt la fel de diferite precum sunt cele care ţin de mâncare sau de artă, iar comedia este de mai multe genuri, la fel ca muzica. Gândeşte-te la ceea ce te face să râzi- pentru unii dintre noi, poate fi o comedie bazată pe umor ieftin precum “The Three Stooges” sau “Marx Brothers”. Pentru alţii, poate fi vorba despre situaţii absurde precum Monty Python- în acest caz este timpul să se revadă “A Fish Called Wanda” sau “Monty Python and the Holy Grail”. Totodată, nu trebuie să se uite nici de “Dirty Rotten Scoundrels” cu Steve Martin şi Michael Caine. Îţi plac satira socială şi ironia? Atunci orientează-te spre Jim Carrey în “Yes Man” sau în “The Truman Show.” Îţi place genul ”Mockumenatary”? Ar trebui să vezi “Best in Show” şi “This Is Spinal Tap.” Te atrag parodiile? Dacă da, orientează-te spre producţii clasice precum “Blazing Saddles” şi “Young Frankenstein.”.
Pentru copii, apelează la “Pink Panther” cu Steve Martin sau la “Kicking and Screaming” cu Will Ferrell şi Robert Duvall. Toate seriile “Toy Story” sau clasicul “The Absent Minded Professor” merită şi ele vizionate. Sunt sute de variante disponibile şi pe Netflix sau pe Amazon- să râzi nu mai este un obicei învechit- este o strategie de susţinere a imunităţii.
Mănâncă bine
Mara Frank este medic specializat în Medicină Tradiţională Chineză şi licenţiată în acupunctură în Atlanta, GA. Ea oferă un ghid strategic pentru a face faţă actualei pandemii din perspectiva medicinei tradiţionale chineze. Deşi există numeroase metode de susţinere a imunităţii în această medicină, Mara spune că cel mai important demers este să mănânci bine pentru a-ţi sprijini sănătatea imunităţii. Ea a precizat: „În primul rând trebuie să se consume hrană adevărată- legume gătite, carne de pui şi peşte dacă eşti carnivor”.
Mara face legătura nutriţiei cu cele 5 elemente chineze şi spune că ar trebui să se consume alimente care susţin plămânii (metalul) şi splina (pământul). Pentru vegetarieni şi vegani, alege orez, boabe negre şi migdale- aceste alimente sunt asociate elementului metal, care guvernează plămânii. Alimentele care susţin splina includ meiul, orzul, fasolea garbanzo şi seminţele de pin.
De vreme ce sistemul chinez al celor 5 elemente oferă numeroase recomandări nutriţionale, Mara este adepta concepţiei tradiţionale care este legată de Supa Bunicii. „Adaugă ghimbir, ceapă, usturoi, turmeric sau ceapă verde”, a spus ea şi ne sugerează să explorăm şi variantele vegane. Ea recomandă să se consume alimente fermentate şi spune că atât ceaiul, cât şi cafeaua pot fi consumate dacă se renunţă la îndulcitori. Îndeamnă şi să avem grijă să ne hidratăm bine, dar să ne orientăm mai degrabă spre apă la temperatura camerei sau călduţă decât spre cea rece.
Adaptează-te
Ne adaptăm micilor schimbări zi de zi, dar să te adaptezi la schimbarea din plan social şi cultural poate fi stresant. Mulţi nu îşi dau seama de faptul că Charles Darwin nu a promovat niciodată teoria „supravieţuirii celui mai potrivit”, care a fost reinterpretată ca „supravieţuirea celui mai puternic sau celui mai dur”. Ceea ce a vrut să spună de fapt acesta a fost că speciile cele mai capabile să se adapteze stresului şi schimbării sunt cele care au cele mai mari şanse să supravieţuiască şi să reziste. Natura, în infinita ei înţelepciune, ne-a asigurat plante, numite adaptogene, care susţin corpul şi mintea în vremuri pline de provocări.
Termenul „adaptogen” derivă din latinul „adaptare”, care înseamnă „a se potrivi” sau „a se ajusta”. Cuvântul a fost pentru prima dată folosit de medicul Nicolai V. Lazarev în anii ’40. Acesta a fost om de ştiinţă rus, medic şi farmacolog, care a studiat rezistenţa corpului la stres. Dar cu sute de ani înainte de Lazarev, specialiştii vedici ştiau de plantele cu proprietăţi menite să susţină răspunsul organismului la stresul fizic, de mediu şi emoţional. Cu secole în urmă, practicienii Ayurveda au identificat Tulsi (numită şi Busuiocul Sfânt), Ashwagandha şi Turmericul ca plante adaptogene care ajută corpul, mintea şi spiritul să se adapteze provocărilor. Despre acestea s-a descoperit că au compuşi bioactivi care le permit să supravieţuiască în medii neprietenoase prin intermediul adaptării- specialiştii vedici au ajuns la concluzia că aceste caracteristici de adaptare se transferă la cei ce le consumă, ajutându-i să se adapteze mai bine la schimbările vieţii. Cercetătorii ştiu acum că fitochimicalele din aceste plante susţin un răspuns sănătos al glandelor suprarenale, reglând producerea hormonilor stresului şi protejând corpul de oboseala suprarenală şi de inflamaţia provocată de stres.
