În contextul răspândirii culturii orientale pe tot Globul, am avut șansa de a cunoaște o mare varietate de ceaiuri- și beneficiile- ce rezultă mulțumită acestei băuturi care a fost parte din viețile noastre de mii de ani. Acum, când ai alături de tine o ceașcă de chai indian, se poate vorbi de o comunicare cu lumea.
Scriitoarea de călătorii din Noua Zeelandă, Tara Worthington, a menționat că „chai”, una dintre cele mai vechi băuturi din istorie și o tradiție în India, este preparată în funcție de mai multe rețete, specifice unor familii, orașe, sate sau chiar țări. „Pentru indieni”, scrie Worthington, „Chai este mai mult decât un simplu ceai. Este acest nectar dens, dulce, bază a ritmurilor vieții cotidiene. Un simbol al ospitalității, Chai evocă și un simț al identității. Conectează oamenii cu moștenirea lor și pentru mulți este o sursă de confort zilnic.”
De îndată ce vei inhala aromele calde ale plantelor din chai, relaxarea se va instala. Pentru numeroase persoane, această băutură evocă amintiri, din bucătăriile mamelor, de la reuniunile de familie sau de la întâlnirile între prieteni.
Scriind pentru „Food & Wine”, Priya Krishna precizează că „chai” este un mod de viață în India. Oriunde mergi- fie că este vorba despre un tren, despre plimbări pe stradă, fie că vei intra într-un magazin cu sari- vei vedea cum oamenii consumă această băutură dulce, condimentată, lăptoasă. Pentru numeroase persoane din Occident, cuvântul „chai” reprezintă mai degrabă o aromă de ceai cu note predominante de cardamom sau de scorțișoară, dar în India, menționează Krishna, „Chai nu este aroma unui ceai; este ceai”, întrucât în Hindi cuvântul se traduce exact prin „ceai”. Când vei spune „ceai chai”, de fapt spui „ceai ceai”.
Tara Worthington ne amintește că „chai” transcede granițele socioeconomice, legând comunități și răspândindu-se pe tot Globul. În India, chaiwallahs (vânzătorii de ceai) se aliniază pe străzi pentru a le oferi trecătorilor băutura lor specială din oale de oțel sau din ceainic. În locuințele indiene, chai reprezintă atât o tradiție, cât și o băutură. Ceaiul încălzește trupul, dar încălzește și inima și sufletul. În țările vorbitoare de limbă engleză, chai este adesea denumit „masala chai” sau doar „chai”, chiar dacă rețeta sa diferă. Mirodeniile clasice specifice unui chai sunt scorțișoara, ghimbirul, cardamomul, piperul, cuișoarele și nucșoara, combinate cu ceai negru și cu Tulsi.
Cultura Chai-ului
Să consumi chai indian poate fi o modalitate de a medita, atenția fiind concentrată asupra aromei fiecărei plante sau a celei care îți invadează papilele gustative. Poți ajunge să te relaxezi când te concentrezi asupra căldurii sale, asupra calmării gâtului, pieptului și stomacului. Dar există și o cultură a chai-ului care s-a dezvoltat în India, înflorind în perioada colonizării britanice. În acea perioadă, explică Priya Krishna, „Compania Indiilor Orientale” reușise să devină, cu ajutorul ceaiului din Assam, India, una dintre cele mai mari companii. Consumul de ceai crescuse, iar indienii au preluat și ei din modul de preparare a ceaiului englezesc- ceai negru cu lapte și zahăr- punându-și însă amprenta prin adăugarea diferitelor condimente, cum ar fi ghimbirul, scorțișoara și cuișoarele.
Potrivit specialistei în ceai și scriitoarei Lindsey Goodwin, în secolul 20, Marea Britanie deținea „Asociația Indiană a Ceaiului”, începând să promoveze consumul de ceai indian. În condițiile în care principalul ingredient, ceaiul negru, era costisitor, vânzătorii de ceai au adăugat în el lapte, zahăr și condimente ca să facă băutura mai accesibilă. Cu toate acestea, istoria „Masala Chai” are origini mult mai îndepărtate, cu sute de ani în urmă, când era popular la vechile curți regale indiene în calitatea sa de băutură Ayurvedică purificatoare, ce dădea energie.
Chai indian și ritualuri străvechi
În majoritatea culturilor străvechi, cea mai mare parte a ritualurilor se concentrează în jurul unor alimente sau băuturi. Hans H. Penner, profesor de Religie în cadrul „Dartmouth College”, definește ritualul drept performare a unor acte ceremoniale ce își au rădăcina în tradiție. De aceea este posibil ca ritualul să fie văzut ca o modalitate de a defini oameni, culturi și societăți. Exemple în acest sens sunt binecunostele ceremonii ale ceaiului din Japonia, Coreea sau China, dar și ritualul ceaiului din Epoca Victoriană din Marea Britanie, ce a fost influențat de cultura indiană a acestei băuturi.
Rădăcinile culturii americane a ceaiului se pot regăsi în primii ani ai colonizării Americii de către olandezi. Aceste ritualuri ale ceaiului, dar și altele, sunt constituite în baza respectului și recunoașterii frumuseții care persistă încă în tumultul existenței de zi cu zi, întruchipând latura excepțională, spirituală și simplitatea pe care le căutăm adesea.
Pentru indieni, scrie Anjum Choudhry Nayyar, ce deține publicația online „Masalamommas”, ceaiul este parte a unui ritual prin care o persoană o întâmpină pe alta cu o cană de chai indian, cu mâncare și cu o conversație. Anjum Choudhry Nayyar menționează că să stai cu cineva la o cană de ceai denotă respect și prietenie și recomandă ca în acele momente să fie servite și anumite alimente- precum Vada Pav sau sandvișuri Mumbai, pakora, aloo tikki, rulouri și/sau brioșe cu chai- dar și să se creeze o atmosferă îmbietoare cu ajutorul luminii lumânărilor, a vazelor, a aranjatului mesei, a farfuriilor și cănilor.
Să stai alături de o cană de chai indian înseamnă pentru tine relaxare sau poate fi parte a unui ritual universal de recunoaștere a frumuseții subtile a lumii.
Sursă: organicindiausa.com
