Când vorbim de depresie, ne putem referi la multiple tulburări de dispoziție, cu intensități variate, de la tulburarea afectivă sezonieră până la tulburarea depresivă majoră. Orice persoană poate fi afectată de depresie, iar manifestările depresiei pot să difere de la o persoană la alta. Totuși, în cazul tulburării depresive majore, care adesea este echivalată cu depresia propriu-zisă (sau depresia clinică), există o serie de manifestări comune, care apar la cele mai multe persoane. Tulburarea depresivă majoră este o tulburare cronică, episodică; principalele semne ale depresiei majore includ tulburări de dispoziție, interes scăzut pentru activități și relații, modificări ale cogniției și o serie de simptome vegetative.
Depresia majoră are un impact foarte mare asupra calității vieții, afectând bunăstarea fizică, mentală, personală, socială și spirituală a pacienților. Totul este schimbat la o persoană cu depresie majoră: modul în care simte, gândește și se descurcă cu activitățile zilnice, cum ar fi dormitul, mâncatul sau munca. Mai grav, multe persoane care suferă de depresie pot avea halucinații, gânduri de sinucidere și chiar pot pune în practică tendințele suicidare.
Tipuri de depresie
Înainte de a afla care sunt principalele semne ale depresiei trebuie să știm că există diferite tipuri de depresie, dintre care unele se dezvoltă din cauza unor circumstanțe specifice.
- Depresia majoră include simptome precum stare de tristețe accenturată, chiar deznădejde și pierderea interesului pentru orice activitate. Pentru a fi pus diagnosticul de depresie majoră, simptomele trebuie să fie prezente timp de cel puțin 2 săptămâni și să interfereze cu activitățile zilnice.
- Tulburarea depresivă persistentă (numită și distimie sau tulburare distimică) are simptome mai puțin severe, dar care durează foarte mult, de obicei cel puțin 2 ani.
- Depresia perinatală este depresia care apare în timpul sarcinii sau după naștere. Depresia care începe în timpul sarcinii este depresia prenatală, iar depresia care începe după nașterea copilului este depresia postpartum.
- Tulburarea afectivă sezonieră este depresia care vine odată cu anotimpurile. Simptomele sale încep, de obicei, la începutul primăverii, sfârșitul toamnei sau începutul iernii și dispar în timpul verii.
- Depresia însoțită de simptome de psihoză este o formă severă de depresie în care o persoană se confruntă cu simptome de psihoză, cum ar fi iluzii sau halucinații.
Cine poate să sufere de depresie
Depresia se poate întâmpla oricui. Oamenii care au trecut prin abuzuri, pierderi grave sau alte evenimente stresante au un risc mai mare de a dezvolta depresie. Femeile sunt mai predispuse la depresie decât bărbații.
Se estimează că 3,8% din populație suferă de depresie, inclusiv 5% dintre adulți (4% dintre bărbați și 6% dintre femei) și 5,7% dintre adulții cu vârsta peste 60 de ani. Aproximativ 280 de milioane de oameni din lume suferă de depresie. Depresia este cu aproximativ 50% mai frecventă la femei decât la bărbați. La nivel mondial, peste 10% dintre femeile însărcinate și femeile care tocmai au născut suferă de depresie. Peste 700 000 de oameni se sinucid în fiecare an din cauza depresiei. Sinuciderea este a patra cauză de deces la tinerii de 15-29 de ani.
Factori care contribuie la depresie
Depresia rezultă dintr-o interacțiune complexă a factorilor sociali, psihologici și biologici. Persoanele care au trecut prin evenimente adverse de viață (șomaj, doliu, evenimente traumatice) sunt mai susceptibile de a dezvolta depresie. Depresia poate duce, la rândul său, la mai mult stres, disfuncții mai ample și o stimă de sine mai scăzută. În felul acesta se creează un cerc vicios, care amplifică și mai mult depresia în sine.
Depresia este strâns legată de sănătatea fizică și este afectată de aceasta. Mulți dintre factorii care influențează depresia (cum ar fi inactivitatea fizică sau consumul nociv de alcool) sunt, de asemenea, factori de risc cunoscuți pentru boli precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și bolile respiratorii. La rândul lor, persoanele cu aceste boli se pot confrunta mai frecvent cu depresie din cauza dificultăților asociate cu gestionarea stării lor.
Cele mai importante semne ale depresiei
Depresia este diferită de schimbările obișnuite de dispoziție care pot să apară în viața viața de zi cu zi. Poate afecta toate aspectele vieții, inclusiv relațiile cu familia, prietenii și comunitatea. Poate duce la probleme la școală și la locul de muncă.
Principalele semne ale depresiei includ:
- O stare permanentă de tristețe profundă, chiar deznădejde cu privire la viitor
- Anhedonie: pierderea plăcerii sau a interesului pentru activități
- Pasivitate, incapacitatea de a acționa și a duce la bun sfârșit chiar și lucruri simple, din viața de zi cu zi
- Sentimente de vinovăție excesivă sau valoare de sine scăzută
- Dificultăți de concentrare, probleme cognitive, lentoare a gândirii
- Gânduri recurente legate de moarte sau sinucidere
- Perturbarea somnului, insomnii sau somnolență excesivă
- Modificări ale apetitului, tulburări alimentare (bulimie, anorexie) sau probleme de control al greutății.
- Senzație de oboseală și lipsă de energie
- Iritabilitate
Un episod depresiv poate fi clasificat ca ușor, moderat sau sever, în funcție de numărul și severitatea simptomelor, precum și de impactul asupra funcționării individului.
Modele de episoade depresive
Există diferite modele de episoade depresive, inclusiv:
- tulburare depresivă cu un singur episod, adică primul și singurul episod al persoanei;
- tulburare depresivă recurentă, adică persoana are un istoric de cel puțin două episoade depresive;
- tulburare bipolară, ceea ce înseamnă că episoadele depresive alternează cu perioade de simptome maniacale, care includ:
- euforie sau iritabilitate
- creșterea activității sau a energiei
- alte simptome, precum: logoree, gândurile accelerate, creșterea stimei de sine, scăderea nevoii de somn, distractibilitate și impulsivitate, comportamente de risc
Primele semne ale depresiei
Fiecare dintre noi putem avea perioade cu o dispoziție mai tristă, preocupată sau iritabilă. În cazul persoanelor cu depresie, însă, durata și intensitatea acestor episoade este sporită. Dacă starea respectivă se menține mai mult de două săptămâni, cel mai probabil este vorba de depresie. Depresiile minore au perioade de manifestare mai scurte și o intensitate mai scăzută a simptomelor.
Depresia majoră poate fi suspectată la o persoană dacă se observă minim cinci dintre criteriile de diagnostic specifice, pe o durată mai lungă de timp.
Astfel, printre primele semne ale depresiei pot fi observate chiar și de o persoană mai puțin atentă și pot include:
- Stare de tristețe permanent, plâns frecvent
- Lipsă de energie și de interes pentru activități
- Senzația lipsei de valoare, sentimente de vinovăție
- Fluctuații ale poftei de mâncare sau ale greutății
- Probleme de somn
- Dificultăți de gândire, de concentrare
Dezinteresul față de activitățile de care o persoană obișnuia să se bucure poate fi unul dintre primele semne de depresie.
Simptomele menționate trebuie să persiste pe parcursul zilei, aproape zilnic, cel puţin 2 săptămâni consecutive. Pe măsură ce trece timpul, ele pot deveni din ce în ce mai evidente, afectând adaptarea social, profesională și în alte domenii ale vieții.
În cazul depresiei minore, simptomele neurovegetative apar mai rar, dar ele pot deveni marcante în depresia majoră. Pe de altă parte, la persoanele cu boli cronice există adesea riscul declanșării depresiei. De aceea este necesar ca persoana în cauză și apropiații să cunoască aceste prime semne ale depresiei., pentru a putea interveni cât mai repede, mai ales că există riscul ca o depresie minoră să se transforme într-un episod depresiv major.
Semne fizice ale depresiei
Depresia, mai ales depresia majoră, poate fi însoțită de o serie de manifestări fizice, care afectează funcționarea persoanei. Uneori, acestea sunt atât de marcante, încât bolnavul poate suspecta o afecțiune fizică, dar testele nu relevă o boală anume.
Printre semnele fizice ale depresiei se numără:
Probleme de somn
Depresia vă poate afecta atât corpul, cât și mintea, împiedicând relaxarea și odihna. Problemele de a adormi sau de a menține un somn continuu sunt frecvente la persoanele care sunt deprimate.
Dureri în piept
Uneori, acesta este un simptom al depresiei. Adesea, depresia este însoțită și de anxietate și chiar de atacuri de panică, ceea ce poate amplifica durerile în piept. Totuși, este important un consult medical, pentru a exclude cauzele fizice ale durerii în piept, precum bolile de inimă sau pulmonare. Pe de altă parte, depresia poate crește riscul de boli de inimă. În plus, persoanele care au avut atacuri de cord au mai multe șanse să fie depresive. Se creează astfel un cerc vicios depresie- boală care poate amplifica ambele condiții medicale, atât episodul depresiv, cât și afecțiunea fizică.
Oboseală și epuizare
Dacă te simți atât de obosit încât nu ai energie pentru sarcinile de zi cu zi — chiar și atunci când dormi sau te odihnești mult — poate fi un semn că ești deprimat. Depresia și oboseala sunt interdependente: persoanele depresive sunt lipsite de energie, iar această stare de epuizare poate accentua depresia.
Dureri de mușchi și articulații
Depresia poate duce la dureri la nivelul mușchilor și articulațiilor, deoarece cele două afecțiuni au mesageri chimici comuni la nivelul creierului. Persoanele care sunt deprimate au un risc de trei ori mai mari să sufere de dureri regulate ale mușcilor și articulațiilor în diverse zone din corp.
Probleme digestive
Creierul și sistemul digestive sunt strâns legate, motiv pentru care multe pesoane pot avea dureri de stomac sau greață atunci când sunt stresate, îngrijorate sau deprimate.
Modificări ale apetitului sau greutății
Unele persoane își pierd pofta de mâncare atunci când devin depresive. Altele nu se mai pot opri din mâncat. Rezultatul poate fi creșterea sau pierderea în greutate, asociată cu lipsă de energie. Depresia este legată de tulburări de alimentație precum bulimia, anorexia sau alimentația excesivă.
Dureri de cap
Studiile arată că persoanele cu depresie majoră au un risc de trei ori mai mari de migrene, iar persoanele cu migrene au un risc de cinci ori mai mari să devină depresive.
Dureri de spate
Durerile regulate de spate pot contribui la depresie. Persoanele deprimate au un risc de patru ori mai mare de dureri intense de gât sau de spate.
Stare de agitație și neliniște
Depresia determină diferite schimbări la nivelul corpului și minții care pot provoca o stare de agitație corporal aproape permanentă, foarte greu de gestionat. Această stare se poate manifesta mai ales noaptea, însoțind episoadele de insomnie
Probleme de natură sexuală
Persoanele deprimate își pot pierde interesul pentru sex. Unele medicamente eliberate pe bază de rețetă care tratează depresia pot, de asemenea, să inhibe libidoul și să afecteze performanța sexuală.
Semne ale depresiei ascunse
Unele persoane pot avea depresie și nici măcar să nu realizeze acest lucru. În cazul depresiei ascunse pot apărea unele dintre semnele depresiei care să fie puse pe seama altor cauze. Chiar dacă persoana nu pare neapărat deznădăjduită, unul dintre cele mai frecvente semne ale depresiei, o iritabilitate continuă, modificări ale obiceiurilor și chiar ale personalității pot fi tot semne de depresie.
Printre cele mai frecvente semne ale depresiei ascunse se numără:
Modificările apetitului și greutății
Unii oameni apelează la mâncare pentru confort emoțional, în timp ce alții își pierd pofta de mâncare sau mănâncă mai puțin din cauza dispoziției scăzute. Aceste modificări ale aportului alimentar pot determina o persoană să crească în greutate sau să slăbească. De asemenea, pot afecta starea de spirit și nivelul de energie. Pot fi implicați și factori fiziologici. De exemplu, există o legătură între excesul de grăsime corporală și creșterea inflamației în organism. Inflamația, la rândul său, poate juca un rol în dezvoltarea sau severitatea simptomelor depresiei. Astfel, multe persoane pot avea probleme legate de pofta de mâncare și greutate fără să știe măcar că sunt printre primele semne ale depresiei.
Modificări ale obiceiurilor de somn
Există o legătură puternică între starea de spirit și somn. Lipsa somnului poate contribui la depresie, iar depresia poate face somnul mai dificil. ResearchTrusted Source sugerează că privarea cronică de somn poate contribui la depresie. Acest lucru se poate datora modificărilor neurochimice din creier. Somnul excesiv poate fi, de asemenea, un semn că persoana are depresie.
Consumul de alcool sau droguri
Unele persoane cu tulburări de dispoziție pot folosi alcool sau droguri pentru a le ajuta să facă față emoțiilor negative, cum ar fi tristețea, singurătatea sau deznădejdea. Aproximativ 1 din 5 persoane cu o tulburare de dispoziție, cum ar fi depresia, au, de asemenea, o problemă cu consumul de alcool sau de droguri.
Discurs interior negativ
Persoanele cu depresie pot avea adesea un discurs interior pronunțat autocritic și dăunător. Mulți oameni cu depresie experimentează un dialog intern nociv, în care se blamează, se critică și au un filtru mental negativ.
Oboseală
Senzația de oboseală excesivă este un simptom foarte frecvent al depresiei. Unele cercetări sugerează că peste 90% dintre persoanele cu depresie suferă de oboseală. Deși toată lumea se simte obosită din când în când, persoanele care au oboseală severă sau persistentă pot avea depresie ascunsă.
Fericire forțată
Uneori, oamenii se referă la depresia ascunsă drept „depresie zâmbitoare”. Motivul este că persoanele cu depresie își ascund simptomele și pot părea mulțumite în fața celorlalți, uneori încercând să se însele chiar pe sine. Cu toate acestea, poate fi dificil să ții pasul cu această fericire și pozitivitate forțate. În timp, masca nu mai rezistă și persoana poate da semne de tristețe, deznădejde sau singurătate.
Pesimism marcant
Există o teorie conform căreia persoanele cu depresie pot prezenta o trăsătură numită „realism depresiv”. Acest lucru înseamnă că pot observa mai clar aspecte negative ale vieții și pot estima cele mai rele scenarii. A fi mai realist sau mai pesimist decât alții poate fi un semn de depresie, mai ales dacă persoana are și alte posibile simptome de depresie.
Pierderea concentrării
Anumite probleme de memorie și concentrare nu au nimic de a face cu abilitățile cognitive. Ele pot fi adesea un simptom comun al depresiei ascunse.
Probleme de sănătate fizică
Depresia este o condiție de sănătate mintală, dar poate avea și consecințe fizice. Uneori, depresia se manifestă predominant prin corp, putând duce la simptome precum:
- durere de cap
- presiune în piept
- tahicardie
- diferite tipuri de dureri corporale, fără cauze fizice detectabile
- probleme digestive
Dezinteres pentru hobby-uri
Pierderea interesului pentru hobby-uri și activități altădată plăcute este considerată drept unul dintre simptomele revelatoare ale depresiei. Uneori, persoana cu depresie ascunsă pare să nu aibă nici un alt simptom, dar, pur și simplu, nu are chef de nimic și nici energie să se ocupe de pasiunile sau interesele sale.
Schimbări de personalitate
Unele persoane cu depresie ascunsă experimentează schimbări de personalitate. Ei pot deveni mai tăcute și mai retrase sau, dimpotrivă, foarte iritabile și furioase. Mulți oameni nu asociază furia și iritabilitatea cu depresia, dar aceste schimbări de dispoziție sunt frecvente în rândul celor cu această afecțiune. În loc să pară triști, unii oameni cu depresie ascunsă pot manifesta iritabilitate și furie deschisă sau reprimată.
Dorință sexuală scăzută
Unii profesioniști din domeniul sănătății consideră schimbările în apetitul sexual un indicator cheie atunci când diagnostichează episoadele de simptome depresive. Uneori, problemele de funcționare sexual, puse pe seama unor cauze fizice, pot fi, pur și simplu, un simptom al depresiei ascunse.
Există mai multe motive pentru care libidoul unei persoane poate scădea atunci când are depresie. Acestea includ:
- pierderea interesului pentru activitățile plăcute, cum ar fi sexul
- oboseală și niveluri scăzute de energie
- stimă de sine scazută
Semne ale depresiei la bărbați
Depresia poate afecta diferit bărbații și femeile. Când depresia apare la bărbați, aceasta poate fi ascunsă de mecanisme nesănătoase de adaptare, precum consumul de alcool sau de droguri. Depresia ascunsă este mult mai frecventă la bărbați ca la femei. Din mai multe motive, depresia masculină rămâne adesea nediagnosticată sau netratată și poate duce la consecințe grave, uneori tragice. Nu este clar de ce depresia afectează diferit bărbații și femeile. Dar aceste deosebiri ar putea fi rezultatul diferențelor chimiei creierului, hormonilor și experiențelor de viață. De asemenea, ar putea proveni și din rolul tradițional masculin, care descurajează exprimarea emoțiilor și încurajează căutarea succesului, puterii și competiției.
Printre motivele pentru care bărbații cu depresie nu sunt diagnosticați de multe ori, se numără faptul că:
- Nu recunosc depresia
- Minimizează simptomele
- Nu vreau să vorbesc despre simptomele depresiei
- Nu vor să primească tratament de sănătate mintală
La fel ca femeile cu depresie, bărbații cu depresie pot simți:
- senzație de tristețe, lipsă de speranță, vid interior
- Oboseală marcantă
- Insomnii, somn în exces sau alte tulburări de somn
- Lipsa plăcerii pentru orice tip de activitate care era anterior de interes
Comportamente asociate depresiei care pot apărea mai frecvent la bărbați:
- Crize de furie, pe un fond de iritabilitate crescută, conflicte cu cei din jur, inclusiv cu membrii familiei
- Comportament de evadare, cum ar fi petrecerea mult timp la locul de muncă sau la sala de sport
- Simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, probleme digestive și dureri musculare
- Probleme cu consumul de alcool sau droguri
- Comportament dominator, violent sau abuziv.
- Comportamente riscante, cum ar fi șofatul imprudent
Un risc major al depresiei masculine este acela al sinuciderilor. Deși femeile încearcă să se sinucidă mai des, bărbații reușesc mai frecvent să ducă la bun sfârșit suicidul.
Semne ale depresiei la femei
Simptomele cele mai importante, deja prezentate mai sus, sunt comune la femei și la bărbați. Astfel, și la femei depresia este însoțită de:
- Tristețe accentuată, care se menține zile la rând, adesea luând forma de disperare și neputința de a mai realiza sarcinile zilnice
- Sentimente de lipsă de plăcere, inutilitate, pierderea interesului pentru hobby-uri și activități
- Oboseală, lipsă de energie sau senzație de încetinire fizică și mentală
- Dificultăți de concentrare, de memorie sau de luare a deciziilor
- Modificări ale somnului sau ale apetitului
- Dureri fizice sau dureri care nu au o cauză fizică clară
- Gânduri de moarte sau sinucidere, tentative de sinucidere
În mod particular, femeile pot avea anumite manifestări mai frecvente decât bărbații:
- Mascarea depresiei prin stări de anxietate intensă
- Plâns facil, adesea fără motiv aparent (”din nimic”)
- Scăderea toleranței la frustrare, dificultatea de a rezolva sarcini de obicei ușor de gestionat
- Tendință de izolare, de închidere în sine, retragere inclusiv față de cei apropiați
- Distractibilitate, lipsă de atenție
- Dificultăți în autocontrolul ostilității
- Neglijență în ceea ce privește autoîngrijirea, curățenia, aspectul exterior
- Reducerea randamentului intellectual și a performanțelor psihomotorii
Anumite tipuri de depresie apar în unele etape ale vieții unei femei. Sarcina, perioada postpartum, ciclul menstrual și perimenopauza sunt asociate cu modificări fizice și hormonale care pot duce la un episod depresiv la unele femei.
Tulburarea disforică premenstruală este o formă mai intensă de sindrom premenstrual, care apare în săptămânile dinaintea menstruației. Tulburarea provoacă simptome severe, cum ar fi starea de spirit depresivă, furie sau iritabilitate, gânduri suicidare, modificări ale apetitului, balonare, sensibilitate a sânilor și dureri articulare sau musculare.
Depresia perinatală apare în timpul sarcinii sau după naștere. Este mai mult decât „baby blues” pe care multe proaspete mămici îl trăiesc după naștere. Femeile cu depresie perinatală simt o tristețe extremă, anxietate și oboseală care pot face dificilă îndeplinirea sarcinilor zilnice, inclusiv îngrijirea lor sau a celorlalți.
Depresia perimenopauză afectează unele femei în timpul tranziției la menopauză. În timp ce perioadele anormale, problemele de somn, schimbările de dispoziție și bufeurile sunt frecvente în timpul tranziției la menopauză, sentimente de iritabilitate accentuată, anxietate, tristețe sau pierderea plăcerii pot fi semne de depresie.
Semne ale depresiei postanatale
Depresia postnatală este o problemă comună, care afectează mai mult de 1 din 10 femei, în decurs de un an de la naștere. Uneori, poate afecta și tații, desigur cu o intensitate mai mică. O stare de deprimare ușoară și anxietate, însoțită de plâns facil apare la multe femei în prima săptămână după naștere. Această stare este adesea numită „baby blues” și este atât de comună încât este considerat normală. „Baby blues” nu durează mai mult de 2 săptămâni după naștere.
Depresia postnatală, pe de altă parte, poate începe mai târziu de două săptămâni după naștere și poate dura mult mai mult, uneori chiar peste un an de zile. Chiar dacă nu s-a declanșat în primele săptămâni, poate începe oricând în primul an după naștere. Simptomele pot să se agraveze în timp și să aibă un impact semnificativ asupra mamei, a copilului, a partenerului și, uneori, asupra întregii familii. Tocmai de aceea depresia postpartum trebuie abordată cât mai repede, pentru a evita situații dramatice.
Mama care se confruntă cu depresia postpartum poate experimenta:
- un sentiment persistent de tristețe și dispoziție scăzută
- lipsă de plăcere și pierderea interesului pentru orice activitate
- lipsă de energie și senzație de oboseală permanentă
- probleme cu somnul noaptea și somnolență în timpul zilei
- dificultăți de a se îngriji și a avea grijă de copil
- retragerea din contactul cu alte persoane
- probleme de concentrare și luare a deciziilor
- gânduri înspăimântătoare – de exemplu, că vă răni copilul
Multe femei nu realizează că au depresie postnatală, deoarece se poate dezvolta treptat. Primele simptome sunt similare cu cele din baby blues, dar, spre deosebire de acestea, depresia devine din ce în ce mai pronunțată cu timpul, cu sentimente de inutilitate, lipsă de valoare, sentimentul de a nu fi o mamă bună, lipsă de energie și de plăcere aproape permanente.
Tratamentul depresiei
Pentru că depresia afectează deopotrivă mintea și corpul, tratamentul ei include suport psihologic și medicație. În cazul depresiei majore, este necesar ca tratamentul să înceapă fără întârziere, pentru a preveni agravarea și consecințele severe, precum incapacitatea de a mai face față sarcinilor zilnice sau riscul de sinucidere. În depresia moderată și severă se recomandă o combinație de psihoterapie cu medicamente antidepresive. În general, medicația antidepresivă nu este necesară pentru depresia ușoară. Prin psihoterapie, persoana cu depresie poate dezvolta noi moduri de a gândi, abilități de coping sau de relaționare cu cei din jur.
Tratamentele psihologice eficiente pentru depresie includ:
- terapie cognitiv-comportamentală
- activare comportamentală
- psihoterapie interpersonală (participarea la grupuri de psihoterapie)
- terapie centrată pe soluții
Medicamentele antidepresive includ inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), cum ar fi fluoxetina.
Este important ca medicul care recomandă tratamentul pentru depresie să țină cont de posibilele efecte adverse asociate medicamentelor. Antidepresivele nu trebuie utilizate pentru tratarea depresiei la copii și nu reprezintă prima linie de tratament la adolescenți, în cazul cărora este necesară o precauție suplimentară.
Autoîngrijirea în depresie
Autoîngrijirea are un rol important în gestionarea simptomelor depresiei și în promovarea bunăstării generale. Persoana cu depresie trebuie să facă eforturi pentru a se menține activă și a gestiona stările emoționale. Există câteva lucruri recomandate pentru pacientul cu depresie, pentru a face față perioadei dificile:
să încerce să facă activități care îi plăceau înainte, chiar dacă nu simte interes pentru ele
- să rămână conectat cu prietenii și familia
- să facă exerciții regulate; chiar și o plimbare scurtă în fiecare zi poate fi de ajutor
- să încerce să mențină obiceiuri regulate de alimentație și somn
- să reducă sau să evite consumul de alcool
- să încersce să evite folosirea de droguri, care pot agrava depresia
- să vorbească cu persoane de încredere despre sentimentele sale
- să solicite ajutor de specialitate (medic, psiholog)
Exercițiile fizice și depresia
Cercetările sugerează că activitatea fizică regulată eliberează substanțe chimice în creier care îmbunătățesc starea de spirit și reduc sensibilitatea la durere. Deși activitatea fizică singură nu va vindeca depresia, poate ajuta la ameliorarea acesteia pe termen lung. Pentru o persoană deprimată poate fi greu să activeze energia necesară pentru exerciții. Dar este important să dezvolte o rutină fizică, atât pentru efectele pozitive asupra creierului, cât și pentru că ajută somnul, un factor important pentru depresie.
Semne ale depresiei în Ayurveda
În Ayurveda, există o viziune cu totul particulară legată de depresie. Astfel, episoadele depresive minore sunt denumite Vishada și Aasada, iar depresia majoră este numită Kaphaja Unmada. Kaphaja Unmada implică Vata dominantă Kapha și poate fi însoțită de tulburări ale componentelor mana (mintea), buddhi (intelectul), smruti (memoria), bhakti (dorința), sheela (temperamentul), chesta (activitatea psihomotorie) și achara (conduita). Așa cum este de așteptat, înțelepciunea străveche a căutat soluții și pentru aceste tulburări intense de dispoziție, care pun în pericol bunăstarea întregului organism.
Pentru tratarea depresiei, Ayurveda recomandă obiceiuri alimentare sănătoase și schimbări de stil de viață, precum și exerciții de yoga și tratament pe bază de plante. Ayurveda este o formă alternativă de tratament, care nu include doar tratarea aspectelor fizice și mentale ale depresiei, ci implică schimbări semnificative ale stilului de viață al persoanei. Fiind o știință holistică, ayurveda explorează relația simbiotică dintre minte, corp, suflet, simțuri și funcționarea lor.
În Ayurveda, abordarea depresiei include mai multe aspecte, respectiv:
- Yukti vypasharaya (ajutor farmacologic)
- Satwawajaya (consiliere)
- Ddaiwivyapashraya (suport spiritual)
Deoarece depresia poate necesita tratament pe termen lung, pacienții se simt mai bine atunci când combină tratamentele ayurvedice cu suportul psihologic.
Remediile ayurvedice pentru depresie cuprind:
- serie de preparate pe bază de plante recunoscute pentru efectele lor calmante și revigorante
- uleiuri folosite intern (snehapana) sau pentru masaj (sarvanga abhyanga)
- diferite forme de terapie tradițională (de exemplu bashpa sweda, terapie cu abur pe întregul corp; virechana- curățarea intestinului; shiropichu- administrare transcraniană a medicamentelor prin plasarea unui tampon de bumbac înmuiat în ulei medicamentos, etc.)
În întreaga lume, sistemele de medicină bazate pe plante au făcut minuni în tratarea diferitelor boli. La fel este și cazul problemelor cu tulburările mintale. Este bine dovedit că plantele medicinale au proprietăți excelente pentru tratarea panicii și a anxietății care afectează sistemul nervos central.
Plante ayurvedice recomandate în depresie
Brahmi
Printre ierburile ayurvedice venerate de secole se numără Brahmi, a cărei denumire vine de la însuși Brahma, conștiința universală. Nu este de mirare că această plantă are efecte miraculoase asupra creierului și minții. În nordul Indiei, Brahmi este denumirea dată plantei Centella asiatica. O plantă cu efecte asemănătoare este Bacopa monieri, care este denumită uneori Brahmi în sudul Indiei.
Această plantă cu multe nume este populară în mai multe culturi ca supliment pentru creier și focalizare, unii au numit-o „iarba iluminării”.În folclorul din Sri Lanka, de exemplu, se spune că Brahmi sau Gotu kola este ceea ce le oferă elefanților memoria incredibilă şi longevitatea.
Brahmi are efecte de calmare și purificare a minții și este un tonic puternic pentru creier, întărește memoria și intelectul, susține concentrarea și promovează o stare emoțională echilibrată. Având proprietati adaptogene. Brahmi este una dintre cele mai utile din Ayurveda care asigură un răspuns sănătos al organismului la factorii de stres interni și externi. Datorită acestor calități adaptogene, brahmi/gotu kola promovează energia în timpul zilei, susținând în același timp un somn sănătos și odihnitor pe timp de noapte.
Date fiind aceste calități, este de la sine înțeles că Brahmi este un remediu ayurvedic de bază în abordarea depresiei. Ayurveda susține că brahmi/gotu kola este o plantă tridoshică, ceea ce înseamnă că echilibrează toate cele trei dosha ayurvedice – vata, pitta și kapha, deși este echilibrată în special pentru pitta. De aceea, Brahmi poate fi deosebit de util pentru echilibrarea stărilor mentale sau emoționale negative, care implică atât vata, cât și pitta.
Brahmi~Gotu Kola de la ORGANIC INDIA
Un supliment ayurvedic pentru creier, sistemul nervos și deficit de atenție poate îmbunătăți semnificativ starea psihică și vitalitatea, ceea ce este foarte important pentru persoanele cu depresie. Acest supliment natural le oferă energia și echilibrul necesare pentru a ieși din starea de pasivitate și izolare și a se menține în activitate, lucru esențial pentru gestionarea episoadelor depresive.
În depresie pot fi afectate atât claritatea mentală, cât și concentrarea, atenția și memoria. Brahmi are efecte semnificative în îmbunătățirea funcționării cognitive și asigurarea stabilității emoționale. Alături de tratamentele clasice, Brahmi poate fi unul dintre cele mai folositoare remedii ayurvedice pentru depresie.
Ashwagandha
Ashwagandha sau Withania somnifera, o plantă xerofitică mică, asemănătoare lemnului, este cultivată în principal în regiunile asiatice, inclusiv în India, Afganistan, Baluchistan, Sind, precum și în regiunile mediteraneene. Ashwagandha a fost folosită de mai bine de 3000 de ani în medicina ayurvedică ca „Rasayana” sau plantă adaptogenă, care susține răspunsul sănătos al organismului la stres. Se menționează că exercită diverse acțiuni farmacologice precum activități antioxidante, neuroprotectoare, anticancerigene, cardioprotectoare, modulante tiroidiene, imunomodulatoare, antimicrobiene și antiinflamatorii.
Unele dintre utilizările tradiționale și medicinale ale ashwagandha includ:
- Promovarea longevității
- Reducerea stresului
- Tratarea bolilor cronice
Cercetările moderne confirmă aceste afirmații și indică beneficii potențiale suplimentare pentru sănătate. Ashwagandha este alcătuită din nutrienți cu abilități antiinflamatorii, de protecție a creierului și de reducere a stresului, care pot proteja corpul împotriva multor boli. Acțiunea pozitivă a plantei asupra sistemului nervos este recunoscută în Ayurveda, iar știința începe să confirme beneficiile sale, inclusiv în cazul depresiei.
Mai multe studii au arătat efectele benefice ale plantei în tratamentul depresiei moderate la persoanele vârstnice, în vreme ce alte cercetări au evidențiat beneficiile Ashwagandha în depresia determinată de stres. Extractul de Ashwagandha și fitoconstituenții reduc semnificativ depresia și modulează stresul oxidativ și inflamația, care joacă un rol major în tulburările neurologice, inclusiv în episoadele depresive. Cantitatea tot mai mare de cercetări asupra ashwagandha subliniază potențialul său ca un remediu natural util pentru depresie. Ashwagandha este disponibilă sub formă de pudră, extract și supliment natural și se mai numește uneori ginseng indian sau cireș de iarnă.
Ashwagandha, Antistres si Energizant Natural de la ORGANIC INDIA
Susține capacitatea organismului de a se proteja de efectele stresului, unul dintre factorii majori în declanșarea și agravarea depresiei. Este recomandat în mod special în episoadele de depresie și anxietate, susținând sănătatea sistemului nervos, a sistemului endocrin și a organismului în general. Este un puternic revigorant și energizant, ceea ce este foarte important pentru persoanele depresive care suferă adesea de oboseală și lipsă de energie.
Turmeric
În India și China turmericul este folosit de secole pentru a trata afecțiuni precum bolile de piele, infecțiile și problemele legate de stres. Cercetările recente au descoperit că acest condiment galben strălucitor ar putea ajuta, de asemenea, la ameliorarea simptomelor depresiei. Beneficiile turmericului provin, în principal, de la conținutul său ridicat de curcumină. Conform studiilor, curcumina poate ameliora inflamația și are efecte antioxidante puternice. Tot mai multe dovezi atestă că inflamația este legată de depresie, iată de ce curcumina poate avea efecte protective împotriva episoadelor depresive. În plus, curcumina poate ameliora depresia și prin alte mecanisme:
- Influențează serotonina și dopamina, substanțe din creier care controlează starea de spirit și comportamentul
- Influențează acele părți ale creierului care răspund la stres
- Protejează împotriva deteriorării structurilor producătoare de energie din celule (mitocondrii)
La ORGANIC INDIA, turmericul poate fi găsit în mai multe variante, precum capsule, pulbere sau chiar ceai, în combinație cu Tulsi, busuiocul sfânt.
Turmeric Formula este un antiinflamator natural puternic și poate fi folosit ca adjuvant în tratamentul depresiei. Turmericul poate fi utilizat și sub formă de pulbere, o sursă bogată de vitamine și minerale, care conferă energie și susține sănătatea sistemului nervos. Nu în ultimul rând, persoanele care se confruntă cu semne ale depresiei pot introduce în rutina lor deliciosul ceai Tulsi cu turmeric și ghimbir, un ceai adaptogen cu efecte antistres și de revitalizare.
Shatavari
Shatavari, cunoscută și sub numele de Asparagus racemosus, este o plantă adaptogenă care face parte din familia sparanghelului. Este utilizată în medicina ayurvedică pentru efectele sale semnificative împotriva stresului fizic și emoțional.
În Ayurveda, Shatavari este considerat un tonic general care îmbunătățește vitalitatea. Studii recente au arătat că planta are un conținut ridicat de antioxidanți, precum racemofuran, asparagamina A și racemosol și capacități antiinflamatorii pronunțate. Așa cum am mai arătat, există o legătură între depresie și inflamație, astfel că Shatavari poate ajuta la ameliorarea simptomelor depresive prin diminuarea inflamației.. De asemenea, Shatavari influențează unii neurotransmițători din creier asociați cu depresia.
Shatavari | Echilibru Hormonal Natural, Lactatie, Fertilitate de la ORGANIC INDIA
Supliment destinat în special echilibrării hormonale, dar pot fi folosite cu succes ca ajutătoare în terapia depresiei. Shatavari abundă în fitosetrogeni și poate fi unul dintre cele mai bune remedii ayurvedice pentru depresia asociată sindromului premenstrual sau menopauzei.
Triphala
Triphala (sanscrită; tri = trei și phala = fructe) este un amestec ayurvedic vindecător din trei plante, bine-cunoscut și venerat în subcontinentul indian și ale cărui efecte sunt întărite actualmente de studii științifice. Triphala combină fructe uscate din trei specii de plante , respectiv Emblica officinalis, Terminalia bellerica și Terminalia Combretaceae. Este clasificat ca un rasayana tridoshic în medicina ayurvedică, un remediu care echilibrează toate cele 3 Dosha și promovează longevitatea la pacienții de toate constituțiile și vârstele. Efectele sale de combatere a inflamației, energizare, analgezice și adaptogene fac din Triphala un aliat de nădejde în lupta împotriva depresiei.
Triphala | Digestie & Curatare Colon de la ORGANIC INDIA
După cum am arătat deja, inflamația poate avea un rol în amplificarea depresiei, iar stresul este, cu siguranță, un factor agravant pentru stările depresive. Ca antiinflamator puternic și adaptogen, Triphala poate fi adăugat la tratamentul depresiei, de exemplu sub forma suplimentelor de la Organic India sau pulberii Triphala pentru detoxifiere. Deși principala sa acțiune este cea de susținere a sănătății digestive; Triphala este un excelent ajutor pentru sănătatea întregului organism. Studii recente au arătat că polifenolii din Triphala promovează rezistența împotriva depresiei induse de stres și a tulburărilor cognitive.
Amla
O serie de studii au demonstrat activitățile terapeutice benefice ale plantei ayurvedice Amla (Emblica officinalis) în numeroase tulburări neurologice, precum epilepsie, depresie, diskinezie tardivă și stres și tulburări neurodegenerative cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson, demența. Efectele antiinflamatorii, anti-hiperlipidemice și anti-hiperglicemiante ale acestei plante sunt cunoscute de multă vreme. Cercetările recente au evidențiat în plus puternice efecte neuroprotective, care recomandă din plin Amla în tratamentul depresiei.
Amalaki | Vitamina C & Antioxidanti Naturali de la ORGANIC INDIA
Este un produs 100% Certificat Organic, care nu conține organisme modificate genetic și nici pesticide sintetice, erbicide, îngrășăminte sau alte tratamente chimice.Astfel că planta are efecet puternice, fiind neatinsă de alte produse chimice în procesarea ei. Oferă o sursă integral bio-disponibilă de antioxidanți și Vitamina C naturală care este ușor digerată și asimilată. Susține sănătatea sistemului imunitar, fiind un tonic gastrointestinal cu posibilă puternică acțiune anti-ulcer. Poate conferi energie întregului organism, ferindu-l de depresie și oboseală.
Iată că am ajuns și la finalul articolului nostru și trebuie să ne întrebăm: oare este important să identificăm aceste semne ale depresiei? Bineînțeles! Dar cel mai important este să acceptăm că ne luptăm cu această afecțiune psihologică a secolului și să cerem ajutor. Pentru că, deși nu ți se pare atunci când ai episoade depresive, dar există viață după depresie. Cere ajutor!
Surse:
- https://www.sfatulmedicului.ro/Depresia—tristetea-patologica/cum-sa-facem-fata-formelor-usoare-de-depresie_13263
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8186000/
- https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression
- https://www.webmd.com/depression/ss/slideshow-physical-symptoms-depression
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/in-depth/male-depression/art-20046216#:~:text=Not%20recognizing%20depression.&text=For%20example%2C%20headaches%2C%20digestive%20problems,deal%20with%20feelings%20or%20relationships.
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/325513
- https://www.google.com/search?q=traducere&oq=traducere&gs_lcrp=EgZjaHJvbWUqDwgAEEUYOxiDARixAxiABDIPCAAQRRg7GIMBGLEDGIAEMg8IARBFGDsYgwEYsQMYgAQyBggCEEUYOzINCAMQABiDARixAxiABDIHCAQQABiABDINCAUQABiDARixAxiABDIGCAYQRRg9MgYIBxBFGD3SAQgxODE1ajBqN6gCALACAA&sourceid=chrome&ie=UTF-8
- https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2665927123000953#:~:text=Triphala%20polyphenols%20promote%20resilience%20against,microbiota%2C%20and%20antioxidant%20signaling%20pathways.
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8762185/https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30848470/