Ce se întâmplă cu mintea noastră când ne îndrăgostim? Pe scurt, se schimbă chimia creierului: o minte „îndrăgostită” eliberează mai multă dopamină, oxitocină și vasopresină, substanțe legate de plăcere, atașament și apropiere. În schimb, când este dominată de frică, mintea eliberează hormoni ai stresului, care pregătesc organismul pentru reacția „luptă sau fugi”. Pe termen scurt, reacția aceasta ne ajută; când stresul se prelungește, corpul rămâne în alertă, iar asta se poate resimți în starea generală, inclusiv în felul în care funcționează sistemul imunitar.
Cum ne influențează gândurile și emoțiile corpul? Chimia creierului, pe scurt
O analogie ajută la înțelegere. Într-o cultură de celule crescută în laborator, într-un vas de plastic, compoziția mediului de creștere influențează soarta celulelor. Corpul uman poate fi privit, la rândul lui, ca „o cultură de celule acoperite de piele”, cu zeci de mii de miliarde de celule. Acestea sunt întreținute de un „mediu” de cultură… cunoscut sub denumirea de sânge. Când se schimbă compoziția chimică a sângelui, se schimbă și semnalele pe care le primesc celulele.
Creierul este unul dintre organele care reglează, prin hormoni, compoziția chimică a sângelui. Controlul său este legat de percepțiile (mintea) și de emoțiile noastre. Când ne simțim iubiți și în siguranță, creierul eliberează oxitocină. Ea este numită adesea „hormonul dragostei”, pentru că nivelul ei crește la îmbrățișări și este asociată cu încrederea și atașamentul, după cum explică Cleveland Clinic.
În schimb, dacă unei persoane îi este teamă, organismul său eliberează hormonii stresului (precum cortizolul și norepinefrina), care fac creierul mai alert, încordează mușchii și accelerează pulsul. Potrivit MedlinePlus, stresul prelungit este asociat cu un risc mai mare pentru mai multe probleme de sănătate, deci nu este o stare sustenabilă. Dacă stresul sau teama te copleșesc ori îți afectează viața de zi cu zi, discută cu medicul sau cu un psiholog.
Gândurile și emoțiile tale influențează, prin creier, compoziția sângelui, iar aceasta influențează, la rândul ei, celulele… practic, mintea și corpul sunt strâns legate.
De ce ne îndrăgostim: pe scurt despre dragoste și teamă
Cum ți-ar plăcea să trăiești?
Deci, ce se întâmplă cu mintea noastră când ne îndrăgostim? Să spunem că întâlnești pe cineva pe care îl/o iubești – chimia creierului include atunci lucruri minunate precum dopamina (o substanță a plăcerii și a recompensei), oxitocina și vasopresina (asociate cu atașamentul pe termen lung). Când oamenii se îndrăgostesc, se simt mai fericiți, mai frumoși, mai plini de viață, iar o parte dintre aceste trăiri se leagă de substanțele eliberate de creier. Interesant este că, la început, îndrăgostirea vine și cu puțin stres: un material al Facultății de Medicină Harvard arată că nivelul cortizolului crește în prima fază a iubirii, iar cel al serotoninei scade, ceea ce ar explica gândurile care revin mereu la persoana iubită. Cu timpul, aceste niveluri revin la normal. Iar când vedem ceva care ne sperie, organismul eliberează hormoni ai stresului și intră în stare de alertă.
Este vorba despre relația minte-corp. Aici se vorbește des și despre epigenetică: ea nu schimbă codul genetic, ci modul în care acesta se citește, adică ce gene sunt „pornite” sau „oprite”. Potrivit MedlinePlus Genetics, mediul, de exemplu alimentația, poate influența aceste modificări. Genele sunt echivalentul unor planuri, iar epigenetica seamănă cu constructorul care decide cum sunt ele puse în practică.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului sau al farmacistului. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și un stil de viață sănătos.
Surse
- Harvard Medical School, Love and the Brain, 2015.
- Cleveland Clinic, Oxytocin: What It Is, Function & Effects, 2022.
- MedlinePlus Medical Encyclopedia, Stress and your health, 2026.
- MedlinePlus Genetics, What is epigenetics?
Actualizat de Echipa medicală ORGANIC INDIA.
