Activarea cronica a acestui mecanism de supravietuire denumit stres, afecteaza grav starea noastra de sanatate. Conform Asociatiei Americane de Psihologie, stresul cronic are o legatura directa cu principalele 6 cauze care conduc la decesul oamenilor: boli de inima, cancer, accidente vasculare, ciroza ficatului și suicid.
O situatie stresanta, indiferent ca este vorba de finalizarea unui proiect sau ingrijorarea pentru o posibila pierdere a locului de munca – poate declansa eliberarea excesiva de hormoni ai stresului care produc schimbari la nivelul organismului nostru. Un incident stresant creste ritmul cardiac si accelereaza respiratia. Apar tensiunile musculare si broboanele de transpiratie.
Aceasta combinatie de reactii la stres denumita raspunsul „lupta sau fugi”, pentru ca a evoluat ca mecanism de supravietuire – permite oamenilor sa reactioneze rapid in situatiile in care viata le este pusa in pericol. Schimbarile hormonale rapide precum si raspunsurile fiziologice ajuta o persoana sa lupte sau sa fuga atunci cand viata ii este in pericol. Din nefericire, organismul poate sa reactioneze la fel si in alte cazuri stresante, in care nu este vorba despre viata sau moarte, ca de exemplu trafic blocat, presiune la locul de munca ori dificultati personale.
Dupa numeroase studii, cercetatorii au aflat nu doar cum si de ce apar aceste reactii ci si efectele pe termen lung pe care stresul le are asupra sanatatii noastre fizice si psihologice. Odata cu trecerea timpului, activarea repetata a raspunsului la stres afecteaza negativ organismul nostru. Cercetarile sugereaza ca stresul cronic determina hipertensiune, favorizeaza acumularea de placa pe artere si poate cauza schimbari in functionarea creierului ce ce conduce la anxietate, depresie si dependente diverse. Alte studii sugereaza ca stresul cronic poate contribui la obezitate atat direct – ii face pe oameni sa manance mai mult, cat si indirect – prin reducerea calitatii somnului si a dorintei de a face sport.
Declansarea semnalului de alarma
Raspunsul la stres incepe in creier. Cand cineva se confrunta cu un pericol ochii sau urechile (ori ambele) trimit informatia catre amigdala, o zona a creierului responsabila cu procesarea emotionala. Amigdala interpreteaza imaginile si sunetele. Cand pericolul este perceput, trimite instantaneu un semnal catre hipotalamus.
Centrul de comanda
Hipotalamusul functioneaza asemeni unui centru de comanda, care comunica cu restul corpului prin intermediul sistemului nervos central, cel care controleaza functiile involuntare ale corpului, ca de exemplu respiratia, tensiunea arteriala, ritmul cardiac, dilatarea ori contractarea vaselor de sange si a bronhiolelor. Sistemul nervos central are doua componente: sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic. Sistemul nervos simpatic functioneaza asemeni pedalei de acceleratie a unui automobil. Declanseaza raspunsul de lupta sau fugi, oferind organismului un plus de energie astfel incat sa poata sa raspunda in fata pericolului. Sistemul nervos parasimpatic actioneaza precum frana. El promoveaza raspunsul de „odihneste-te si digera” care calmeaza corpul dupa ce pericolul a trecut.
Dupa ce amigdala trimite semnalul de pericol, hipotalamusul activeaza sistemul nervos simpatic prin intermediul glandelor suprarenale. Aceste glande raspund prin eliberarea in sistemul circulator a hormonului epinefrina (adrenalina). Pe masura ce epinefrina circula prin corp, se produc anumite schimbari fiziologice. Inima bate mai repede decat in mod normal, impingand sange in muschi si in alte organe vitale. Pulsul si tensiunea arteriala cresc. Persoana care experimenteaza aceste schimbari incepe sa respire mai repede. Bronhiolele se deschid mai mult. In acest fel plamanii iau cat de mult oxigen se poate din fiecare inspiratie. Mai mult oxigen este trimis in creier crescand astfel starea de alerta. Privirea si auzul se imbunatatesc. Intre timp epinefrina declanseaza eliberarea de glucoza si grasimi in sange. Glucoza si grasimile astfel eliberate, ofera un plus de energie intregului organism.
Toate aceste schimbari au loc atat de repede incat oamenii nici macar nu sunt constienti de ele. De fapt, legaturile dintre amigdala si hipotalamus sunt atat de eficace incat toate aceste evenimente se produc atat de repede incat centrii vizuali ai creierului nici macar n-au procesat pe deplin ce se intampla. Tocmai de aceea, oamenii pot evita masina care i-ar putea lovi de exemplu, fara ca macar sa se gandeasca la ce au de facut. Viteza de reactie este aproape instinctuala.
Dupa eliberarea initiala de adrenalina, hipotaloamusul activeaza cea de-a doua componenta a sistemului de raspuns la stres, cunoscuta sub numele de axa HPA. Este vorba despre hipotalamus, glanda pituitara si glandele suprarenale.
Axa HPA se bazeaza pe o serie de semnale hormonale pentru a mentine sistemul nervos simpatic in priza (pedala de acceleratie apasata la maximum). In cazul in care creierul continua sa considere un lucru ca fiind periculos, hipotalamusul incepe sa elibereze corticotropina (CRH), hormon care traverseaza glanda pituitara si determina eliberarea de adrenocorticotropina (ACTH). Acest hormon ajunge la glandele suprarenale si le stimuleaza sa elibereze cortizol. Organismul ramane in starea de alerta. Cand pericolul trece, nivelul cortizolului scade. Apoi intra in actiune sistemul nervos parasimpatic – frana, care calmeaza organismul.
Tehnici de contracarare a stresului cronic
Multi oameni nu stiu cum sa puna frana stresului. Astfel ca stresul se cronicizeaza. Stresul cronic mentine axa HPA activa, la fel cum un motor este supraturat pentru prea multa vreme. Dupa o anumita perioada incep sa se simta efectele stresului cronic asupra starii noastre de sanatate.
Eliberarile frecvente de epinefrina pot afecta vasele de sange, cresc tensiunea arteriala si maresc riscul de atac de cord sau atac cerebral. Nivelele ridicate de cortizol genereaza schimbari psihologice care ajuta organismul sa-si refaca depozitele de energie, consumate in timpul raspunsului la stres. Insa pot contribui inadecvant ca de exemplu la cresterea tesutului adipos si la excesul de greutate. Mai exact, cortizolul creste apetitul astfel incat oamenii vor sa manance mai mult pentru a obtine un surplus de energie. De asemenea, creste depozitarea sub forma de grasime a nutrientilor nefolositi.
Din fericire, oamenii pot invata diverse tehnici care sa contracareze raspunsul la stes.
Relaxarea. Dr. Herbert Benson, director la Institutul de Medicina a Mintii si a Corpului de la Spitalul General din Massachusetts, si-a dedicat mare parte a carierei sale pentru a descoperi cum se poate contracara efectul stresului prin folosirea unei combinatii de tehnici care declanseaza relaxarea. Printre acestea se numara respiratia abdominala profunda, concentrarea pe rostirea unui cuvant (ca de exemplu pace sau calm), vizualizarea unor scene linistitoare, rugaciuni repetitive, yoga sau tai chi.
Cele mai multe dintre studiile care au evaluat eficacitatea relaxarii pentru contracararea efectelor raspunsului la stres au avut ca subiecti oameni cu hipertensiune si alte afectiuni cardiovasculare. Rezultatele sugereaza ca tehnica merita incercata desi, in cazul celor mai multi oameni, nu ofera o vindecare totala. De exemplu, cercetatorii de la Spitalul General Massachusetts au condus un studiu in care au avut sub observatie 122 de pacienti cu hipertensiune, peste 55 de ani. Jumatate dintre subiecti au fost desemnati sa faca exerseze tehnici de relaxare, iar membrii celuilalt grup (grupul de control) au primit informatii despre cum poate fi tinuta sub control a hipertensiunea. Dupa opt saptamani, 34 dintre oamenii care au practicat tehnici de calmare au inregistrat o scadere a nivelului tensiunii sistolice cu mai mult de 5 mm Hg, lucru ce i-a facut eligibili pentru urmatoarea faza a studiului si anume reducerea numarului de medicamente impotriva hipertensiunii. In timpul celei de-a doua faze, 50% au fost capabili sa renunte la cel putin un medicament, un rezultat excelent comparativ cu grupul de control in care doar 19% dintre subiecti au putut face acelasi lucru.
Activitate fizica. Oamenii pot folosi sportul pentru a scapa de stres. Miscarea, ca de exemplu o plimbare imediat dupa ce ai inceput sa te simti stresat, nu doar ca te ajuta sa respiri mai profund, insa te scapa si de tensiunea musculara. Miscarea terapeutica, precum yoga, tai chi si qi gong, combina miscarile fluide cu respiratia profunda si cu focusul mental, toate aceste inducand calmul.
Sprijin social. Prietenii, rudele, membrii familiei, colegii de munca sau partenerii, toti acesti oameni pot imbunatati viata sociala a unei persoane si pot creste chiar longevitatea. Se crede ca oamenii care se bucura de relatii apropiate cu familia si prietenii pot primi suport emotional care ii ajuta sa depaseasca perioadele stresante sau de criza.
Plante adaptogene. Adaptogenii precum Ashwagandha, Tulsi sau Brahmi Gotu Kola, ajuta organismul sa-si regleze procesul de homeostaza si sa-si recapete echilibrul natural, in special in situatiile stresante. Compusii adaptogeni ajuta organismul sa atenueze raspunsul la stres, sa reechilibreze functionarea glandelor suprarenale si sa anihileze epuizarea renala.
Cititeste si „Tot ce trebuie sa stii despre adaptogeni. Cum sa te protejezi de stres si sa iti cresti energia si vitalitatea.”
Surse:
https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/understanding-the-stress-response
Add Comment