Credințele străvechi vorbesc adesea de cele patru elemente fundamentale, care constituie Universul: pământul, apa, focul și aerul. Aceste patru elemente mistice sunt și cele care susțin viața. Culturile antice din Grecia sau India proslăvesc elementele primare, adăugând uneori un al cincilea element, eterul. Cei cinci constituenți primordiali sunt recunoscuți și onorați și în credințele ayurvedice. În filozofia ayurvedică, cele cinci mari elemente (Pancha Mahabhuta) alcătuiesc lumea noastră naturală și asigură diferitele manifestări ale Conștiinței Umane. Ele se caracterizează prin calități precum claritatea, subtilitatea și omniprezența și sunt în relație cu cele 3 Doshas ayurvedice. Chiar dacă știința modernă nu mai utilizează vechea terminologie, elementele primare au rămas, în esență, aceleași. Iar printre ele, aerul, mai precis oxigenul, ocupă un loc central prin oxigenarea creierului. Putem supraviețui câteva câteva săptămâni fără hrană și câteva zile fără apă, dar nu putem rezista mai mult de 2-3 minute fără aer.
În credințele sanscrite, Vayu (aerul sau vântul) este purtătorul forței vitale, Prana, de unde și denumirea de pranayama dată tehnicilor respiratorii din yoga, menite să aducă energie în corp.
Calitățile aerului în ayurveda evocă mișcarea, ușurința și viteza, dar și imprevizibilitatea și înălțarea. Nu este de mirare că elementul aer este asociat cu mintea și cu evoluția spirituală.
Oxigenarea creierului și funcțiile vitale
Mai aproape de noi, biologia actuală confirmă rolul aerului în generarea energiei întregului organism. Oxigenul este cel care ajunge la celule și descompune nutrienții din hrană până la glucoză, baza energetică a organismului. Toate procesele corpului, de la mișcare la funcționarea creierului depind de acest duo magic: oxigenul și glucoza.
Iată de ce oxigenarea creierului este extrem de importantă. În cazul în care cantitatea de oxigen care ajunge la creier este afectată, orice proces din organism este afectat, întrucât creierul controlează fiecare parte din corp. Mai mult decât atât, oxigenarea creierului este crucială pentru a menține integritatea și eficiența funcțuinării cognitive.
Atunci când oxigenarea creierului este deficitară, concentrarea, atenția, memoria, puterea de decizie, toate sunt afectate.
Ce anume poate afecta oxigenarea creierului
Oxigenarea creierului depinde de fluxul de sânge care ajunge la creier. Acesta poate fluctua, în funcție de activitățile în care suntem implicați și de diferite comportamente naturale, în special de exercițiile fizice.
„În creier, creșterile activității neuronale sunt de obicei însoțite de creșteri ale fluxului sanguin.”, arată Patrick J. Drew, profesor asociat la Neural Engineering and Neurosurgery și director asociat al Penn State Neuroscience Institute.
Cu alte cuvinte, atunci când desfășurăm sarcini cognitive (de exemplu, de învățare), creierul are nevoie de un aport mai mare de oxigen, deci de un flux crescut de sânge. Există situații în care fluxul sanguin este reorientat către alte organe, de exemplu în răspunsul de tip ”luptă sau fugi”, determinat de situațiile periculoase. Anxietatea și atacurile de panică pot induce un astfel de răspuns, chiar și în absența unui risc real. În astfel de momente, ne putem simți amețiți, cu capul ușor, cu o senzație de leșin și chiar ne putem pierde conștiența, pentru că oxigenarea creierului este insuficientă.
În general, atunci când respirația este afectată, fie din cauze exterioare, fie din pricina unor boli pulmonare cronice, oxigenarea creierului are de suferit. În astfel de cazuri apar o serie de simptome, de la ușoare la severe.
În cazuri foarte grave, poate fi afectat atât fluxul de sânge cât și nivelul de oxigen din sânge. Inhalarea de fum, intoxicarea cu monoxid de carbon, condițiile medicale severe, precum atacul de cord sau atacul vascular cerebral pot determina hipoxie, scăderea aportului de oxigen în sânge și țesuturi. În astfel de cazuri, oxigenarea creierului este afectată profund și consecințele pot fi foarte grave.
Oxigenarea insuficientă a creierului: simptome
În funcție de cauzele care determină oxigenarea insuficientă a creierului, simptomele pot varia de la moderate la severe.
Printre simptomele mai blânde pot să apară:
- Probleme de concentrare
- Dificultatea menținerii atenției
- Afectarea memoriei
- Afectarea puterii de decizie
- Probleme de văz, auz sau vorbire
- Declin cognitiv
- Dureri de cap
O serie de cercetări arată că reducerea fluxului sanguin către creier, implicit a oxigenării creierului, este predictorul numărul 1 în imagistica cerebrală pentru dezvoltarea maladiei Alzheimer.
Simptomele severe pot include:
- Stare de confuzie majoră
Lipsa de coordonare motorie - Pierderea temporară a memoriei
- Pierderea conștienței (comă)
- Convulsii
- Moarte cerebrală
Remedii
În vreme ce cazurile grave de hipoxie necesită măsuri radicale, care merg până la oxigenoterapie și ventilare mecanică, există și siuații în care oxigenarea organismului, în general, și a creierului, în particular, poate fi crescută prin diferite măsuri terapeutice. Anumite activități, precum exercițiile fizice, pot crește fluxul de oxigen către creier, în vreme ce altele, precum tehnicile de respirație, pot îmbunătăți capacitatea pulmonară și aportul de oxigen în sânge.
Un flux sanguin sănătos este esențial pentru creier. Sângele este cel care transportă nutrienții, inclusiv oxigenul, către fiecare celulă din corp și elimină dioxidul de carbon rezidual și toxinele. Deși creierul reprezintă doar 2% din greutatea corpului, are nevoie de aproximativ 20% din oxigenul din organism, pentru a funcționa eficient. Iată de ce un flux sanguin adecvat este foarte important pentru oxigenarea creierului.
Noile cercetări de mapare a creierului uman înlătură credința mai veche că celulele creierului sunt cele care îmbătrânesc rapid. Ele demonstrează că, mai degrabă, vasele de sânge care hrănesc neuronii sunt cele care îmbătrânesc destul de repede. Pentru a menține creierul sănătos, mintea ascuțită și sănătatea mentală puternică cât mai mult timp posibil, este necesară protejarea vaselor de sânge.
Iată de ce remediile care promovează oxigenarea creierului vizează atât protecția vaselor sanguine, cât și creșterea fluxului sanguin către creier.
Exercițiile fizice pot fi foarte utile pentru creșterea fluxului de sânge către creier.
Gimnastica aerobică, de exemplu, asigură un flux sanguin mai mare către creier, în special către hipocamp, o regiune esențială pentru memorie. Un studiu din 2017 pe 51 de participanți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, a arătat că cei care făceau mai multe exerciții aerobice prezentau un hipocamp mai ferm și mai elastic și au obținut cel mai bun punctaj la testele de memorie. Tenisul de masă, tenisul de câmp și alte sporturi cu racheta par a crește oxigenarea creierului și a-i susține funcționarea, la fel ca și înotul, mersul pe jos sau jogging-ul.
Alte remedii:
- Hidratarea adecvată, presupunând consumul a minimum 2 litri sau 8 pahare de apă pe zi
- Consumul de ceai verde
- Limitarea consumului de sare
- Consumul de ciocolată neagră (grație flavonoizilor din cacao)
- Utilizarea anumitor suplimente și vitamine
- Consumul anumitor plante care protejează creierul și vasele de sânge și stimulează fluxul de oxigen spre creier, precum extractul de Ginkgo biloba
- Consumul unor alimente precum sfeclă, legume cu frunze verzi, fructe de pădure, semințe de dovleac și piper cayenne
- Creșterea aportului de alimente bogate în magneziu, cum ar fi avocado, nuci și semințe, precum și de alimente încărcate cu potasiu, cum ar fi spanacul și cartofii dulci
- Limitarea consumului de alcool, sucuri de fructe și sucuri carbogazoase
- Un somn bun de minim 7 – 8 ore pe noapte
- Tratamentul anumitor afecțiuni, precum apneea de somn
- Terapia cu oxigen hiperbaric
Căscatul si oxigenarea creierului
Timp de câțiva ani, s-a considerat că atunci când caști, aduci mai mult oxigen în organism, în special către creier. Relativ recent, cercetătorii au pus sub semnul întrebării rolul căscatului de creștere a nivelului de oxigen în organism, dat fiind că studiile în care s-a indus o lipsă controlată de oxigen nu au determinat o intensificare a căscatului.
Este, totuși, adevărat că, atunci când căscăm, tragem mai mult aer în piept și nu există o explicație clară de ce facem acest lucru. Ipotezele principale legate de căscat sunt:
Căscatul activează, ”trezește” creierul: atunci când caști, ritmul cardiac crește și un flux mai mare de sânge poate ajunge la creier și la alte organe. Acest lucru poate fi un semnal de trezire, mai ales în situații de plictiseală sau somnolență.
Căscatul ”răcește” creierul: această ipoteză susține că temperatura creierului scade atunci când căscăm din cauza aportului de aer în exces și a modificărilor fluxului sanguin facial. Conform unor studii, căscatul poate să apară în caz de termoreglare anormală, de exemplu în cazul stresului termic și hipertermiei.
Fructe pentru oxigenarea creierului
O dietă sănătoasă este cea mai eficientă modalitate de a a aduce creierului cel mai bun aport de oxigen și nutrienți. Anumite fructe și legume protejează vasele de sânge și îmbunătățesc fluxul sanguin către creier. Includerea lor în dieta zilnică este o cale sigură de a asigura oxigenarea creierului. O dietă sănătoasă are multiple efecte asupra creierului, precum:
- Îmbunătățirea memoriei
- Reducerea inflamației la nivelul creierului
- Îmbunătățirea gândirii și a stării de spirit
- Protejarea împotriva demenței, a bolii Alzheimer și a declinului cognitiv.
Dacă ești un fan al fructelor de pădure, de exemplu, ai șanse sporite de a te bucura multă vreme de un creier sănătos și puternic. Murele, zmeura, coacăzele, afinele, toate acestea oferă un plus de energie pentru creier și protejează delicatele țesuturi cerebrale.
Flavonoidele, pigmenții naturali din fructele de pădure, care le conferă culorile strălucitoare, ajută și la îmbunătățirea memoriei și stimularea cognitivă, după cum arată o serie de cercetări.
Fructele cu coajă tare, precum nucile, alunele de pădure, migdalele, fisticul, nucile caju sunt, de asemenea, în prima linie, când vine vorba de sănătatea creierului.
Toate nucile sunt o explozie de minerale și vitamine, de aici și rolul lor important în oxigenarea creierului. Fructele cu coajă tare conțin cantități semnificative de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, zinc, cupru, seleniu, vitaminele A, E, K, C, B1, B2, B6, Niacin, acid pantotenic, folați. Sunt foarte bogate în fibre și în grăsimi nesaturate. Este suficient să descoperim cât sunt de bogate în nutrienți pentru a înțelege de ce este recomandat să consumăm o porție de nuci în fiecare zi.
Dar acestea nu sunt singurele fructe recomandate pentru oxigenarea creierului. Iată ce mai poți consuma zilnic pentru a întări funcționarea creierului:
Merele:
acestea conțin din abundență un flavonoid denumit quercetină, din clasa polifenolilor. Beneficiul cheie al quercetinei este că ajută la protejarea celulelor vasculare ale creierului împotriva stresului oxidativ.
Avocado:
acesta este considerat un superaliment, datorită conținutului crescut de vitamine și minerale.
Fiecare porție de avocado vă oferă peste 20 de vitamine și minerale esențiale, inclusiv folat, magneziu, potasiu, vitamina C și vitamine din complexul B. În plusm avocado este una dintre cele mai bogate surse de grăsimi mononesaturate. Acestea sunt „grăsimile bune” esențiale pentru sănătatea cardiovasculară. Consumul de grăsimi mononesaturate poate ajuta la menținerea tensiunii arteriale sănătoase, scăzând riscul de afectare cognitivă mai târziu în viață.
Citricele:
după cum se știe, portocalele și celelalte citrice sunt pline de vitamina C. Astfel, o portocală de mărime medie poate asigura valoarea zilnică recomandată de vitamina C. Aceasta este o veste bună pentru oricine caută să mențină funcționarea cerebrală. Vitamina C este un antioxidant puternic care poate ajuta la combaterea daunelor radicalilor liberi. În felul acesta, vitamina C este un protector al țesuturilor, inclusiv al vaselor de sânge, având un rol important și în oxigenarea creierului. Vitamina C ajută, de asemenea, la reglarea dopaminei în creier, ceea ce influențează calitatea memoriei, durata atenției, motivația și starea de spirit.
Prunele:
la fel ca fructele de pădure au un conținut foarte bogat de flavonoide și împărtășesc multe dintre beneficiile lor. În plus, acestea au un conținut excepțional de antociani. Acești flavonoizi sunt pigmenții care conferă prunelor culoarea lor. Antocianinele au proprietăți neuroprotectoare pentru creier, ocrotindu-l împotriva toxinelor, inflamației și deteriorării celulelor. Ca rezultat, antocianinele pot ajuta la creșterea abilităților de învățare, a capacităților de memorie și a funcțiilor motorii.
Roșiile:
acestea sunt foarte utile pentru creier datorită licopenului, un antioxidant puternic care le dă culoarea lor caracteristică, dar ajută și la reducerea stresului oxidativ din creier. Nu numai că licopenul este bun pentru creier, dar se pare că ajută și la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, susținând astfel fluxul de sânge și, implicit, oxigenarea creierului.
Plante nootropice pentru oxigenarea creierului (Brahmi-Gotu Kola, Ashwagandha, Tulsi)
Denumite și ”amplificatori cognitivi” sau ”medicamente ale inteligenței”, nootropicele sunt un tip particular de substanțe care susțin funcționarea creierului și îmbunătățesc abilitățile cognitive. Toate suplimentele, pastilele sau produsele naturale destinate întăririi memoriei, intensificării proceselor cognitive, stimulării creativității, creșterii vigilenței și capacității de concentrare intră în categoria nootropicelor. Din acest punct de vedere, chiar și cafeaua, care combate somnolența și ne ”trezește” dimineața este considerată un nootropic.
Din această categorie fac parte și unele medicamente sintetice care ajută la creșterea performanțelor cognitive. Din păcate, adesea, medicația are și o serie de efecte secundare. Iată de ce a găsi nootropice naturale, care stimulează creierul și au multiple alte beneficii, care nu dau dependențe și nu au efecte adverse sunt esențiale pentru sănătatea creierului.
Ayurveda și creierul
Ayurveda și alte tradiții medicale străvechi recunosc rolul major pe care anumite plante îl au în protejarea și activarea funcțiilor cerebrale. Chiar dacă nu asigură în mod direct oxigenarea creierului, astfel de plante au o puternică influență protectivă asupra vaselor de sânge și, prin îmbunătățirea fluxului sanguin, permit un aport mai mare de oxigen către țesuturile cerebrale. Nootropicele ayurvedice câștigă din ce în ce mai multă popularitate în ultimul timp, grație experiențelor pozitive ale celor care le-au folosit. Cunoscute în Ayurveda ca Medhya Rasayana, plante destinate îmbunătățirii memoriei și intelectului, ierburile nootropice sunt din ce în ce mai studiate, știința fiind tot mai interesată de beneficiile lor și acțiunea farmacologică.
Medha înseamnă intelect și/sau menținere, iar Rasayana înseamnă procedură sau preparat terapeutic care, prin practica obișnuită, va stimula hranirea, sănătatea, memoria, intelectul, imunitatea și, prin urmare, longevitatea.
Printre plantele medicinale descrise în Ayurveda, Brahmi-Gotu Kola, Ashwagandha, Tulsi, ”Busuiocul sfânt” și Shankhpushpi ocupă un loc de onoare. Să descoperim împreună care sunt efectele lor extraordinare asupra creierului, care au rezistat probei timpului.
Brahmi- Gotu Kola
este o plantă medicinală care a fost folosită mult timp în medicamentele tradiționale chineze, indoneziene și ayurvedice pentru creșterea puterii creierului. Cunoscută științific sub denumirea de Centella asiatica, aceasta este o plantă medicinală importantă în Orient și devine din ce în ce mai populară în Occident. Triterpenoidele, saponinele, constituenții primari ai Centellei asiatica sunt considerate a fi responsabile pentru acțiunile sale terapeutice largi. Acestea sunt deosebit de importante pentru efectele vasculare ale plantei, în vreme ce conținutul bogat de flavonoide conferă calitățile ei antioxidante remarcabile.
Învățații ayurvedici știu foarte bine faptul că Brahmi Gotu Kola revitalizează creierul și sistemul nervos, mărește durata atenției și concentrarii și combate îmbătrânirea. Studiile moderne au demonstrat proprietățile sale de îmbunătățire cognitivă și antioxidante. De asemenea, au evidențiat efectele protectoare împotriva neurotoxicității beta-amiloidului, peptidul implicat în declanșarea demenței Alzheimer. Nu în ultimul rând, Brahmi Gotu Kola are efecte calmante asupra minții, fiind un anxiolitic și un antidepresiv recunoscut.
Ashwagandha
este nu numai un nootropic, ci și un puternic adaptogen care promovează un răspuns sănătos al organismului la stres. În acest fel, poate proteja sănătatea creierului, care este adesea afectat de răspunsul de tip ”luptă sau fugi” al organismului, declanșat de anxietate. În cazul acestui răspuns, ritmul cardiac se modifică semnificativ, iar sângele este reorientat către mușchi, pentru a pune organismul în stare de fugă sau de luptă. Ca atare, oxigenarea creierului este afectată, ceea ce poate duce la amețeli și senzație de leșin. Calitățile adaptogene ale plantei Ashwagandha ajută creierul să facă față mai bine efectelor nocive ale stresului. În cantitate de nootropic, planta protejează sistemul nervos prin neutralizarea radicalilor liberi. Proprietățile sale antiinflamatorii și rolul antioxidant fac ca Ashwagandha să fie foarte utilă în menținerea sănătății celulare la nivelul creierului, dar și al celorlalte organe din corp.
Tulsi sau ”Busuiocul sfânt”,
o plantă medicinală din familia mentei este venerat în Ayurveda, fiind denumit ”cel incomparabil” sau ”regina ierburilor”. Efectele sale asupra clarității mentale sunt recunoscute, iar cercetările actuale au ajuns la concluzia că are un rol nootropic, susținând funcțiile cognitive. Ca adaptogen, Tulsi este onorat de multă vreme; ca și Ashwagandha, busuiocul sfânt crește capacitatea organismului de a răspunde sănătos condițiilor de stres. Busuiocul Sfânt este recunoscut pentru ameliorarea anxietății, stimularea stării de spirit, îmbunătățirea memoriei și este un neuroprotector puternic. Are chiar capacitatea de a proteja țesuturile cerebrale împotriva efectelor adverse ale unor agenți farmacologici precum acetaminofenul, paracetamolul sau haloperidolul.
Suplimentarea cu Busuioc Sfânt crește nivelul de dopamină și serotonina, reduce vârfurile de cortizol induse de stresul cronic și protejează împotriva anxietății. Tulsi este și un antioxidant puternic, având un conținut bogat de carotenoizi, vitamina C, calciu, fier, zinc și clorofilă. Pe lângă gustul său delicios, Tulsi este un stimulent atât de puternic al activității cerebrale și un protector atât de bun, încât merită să îl consumi zilnic și să te bucuri de beneficiile sale.
Suplimente pentru oxigenarea creierului
Anumite vitamine B, uleiul de pește care conține omega-3 și suplimente pe bază de plante (cum ar fi Gingko biloba sau extracte de Bacopa monnieri) sunt opțiuni naturale și mult mai sigure pentru îmbunătățirea performanței cognitive, comparativ cu medicamentele. Poate că beneficiile lor nu sunt atât de rapide ca ale unor medicamente, dar impactul lor este durabil și nu există riscul unor efecte adverse semnificative.
Iată care sunt cele mai populare suplimente pentru sănătatea cerebrală:
Acizi grasi omega-3
Dintre toate suplimentele recomandate de experți pentru sănătatea creierului, acizii grași omega-3 sunt în fruntea listei. „Acizii grași omega-3, în special acizii grași cu lanț lung prezenți în peștele gras, sunt esențiali pentru dezvoltarea creierului și a ochilor și au o influență semnificativă asupra sănătății mintale la toate vârstele”, notează Eva De Angelis, nutriționist dietetician în Argentina. Omega-3ajută la reducerea inflamației în organism și creier și sunt asociați cu scăderea riscului de declin cognitiv, boala Alzheimer și demență.
Creatina
Dacă anterior suplimentele cu creatină erau apreciate în special pentru rolul în dezvoltarea musculară, cercetările recente sugerează că această substanță poate ajuta și la îmbunătățirea funcției creierului. Creatina este un aminoacid care se găsește în mod natural în țesutul muscular și în creier. Este important pentru producerea de energie, în special în perioadele de cerere metabolică crescută, cum ar fi privarea de somn. Conform unei cercetări din 2022 din revista Nutrients, creatina poate ajuta la recuperarea după comoție și leziuni cerebrale traumatice ușoare, ameliorează simptomele depresiei, îmbunătățește cogniția și ajută la protejarea împotriva bolilor neurodegenerative.
L-teanina
L-teanina este un aminoacid care se găsește în mod natural în unele ciuperci, precum și în ceaiurile verzi și negre. „Numeroase studii arată legătura dintre L-teanină și îmbunătățirea performanței mentale și concentrării.”, arată Leah Johnston, dietetician din Chicago. Important de remarcat, o singură ceașcă de ceai verde oferă între 8 și 30 de miligrame de L-teanină, deci poți consuma zilnic ceaiul verde pentru a asigura un aport constant din acest aminoacid.
Colina
Găsită în mod natural în ouă, colina este un nutrient esențial care ajută creierul să producă acetilcolină, un neurotransmițător necesar pentru memorie și cogniție generală. În plus, colina pare a avea un rol important în reducerea plăcilor de amiloid și a riscului de boală Alzheimer.
Resveratrolul
Resveratrolul, un polifenol antioxidant abundent în struguri și vinul roșu, poate ajuta la protejarea celulelor împotriva daunelor provocate de radicalii liberi, la îmbunătățirea fluxului de sânge către creier și oxigenarea creierului și la încetinirea declinului cognitiv. „Suplimentele de resveratrol ar putea preveni deteriorarea hipocampului, o parte importantă a creierului asociată cu memoria”, notează Adash Bajaj, specialist în anti-îmbătrânire din Los Angeles.
Teobromina
Teobromina este un stimulent natural care se găsește în ciocolată, care crește vigilența și durata atenției, fără senzația de nervozitate asociată adesea cu alimentele și băuturile care conțin cofeină. Studiile sugerează că teobromina poate fi eficientă în îmbunătățirea performanței cognitive prin crescând fluxul de sânge către creier, deci implicit oxigenarea creierului. Pe lângă suplimente, o ceașcă zilnică de cacao cu lapte poate reprezenta o sursă delicioasă și bogată de teobromină.
Suplimentele cu magneziu
Magneziul are multe funcții fiziologice importante, printre care și efectul său asupra sănătății creierului și asupra cogniției. Magneziul susține funcția neuronală normală, protejând creierul și celulele sistemului nervos de degenerare. Un aport insuficient de magneziu în organism este asociat cu un risc mai mare de tulburări cognitive și demență. Pe lângă suplimente, magneziul este disponibil pe scară largă în multe alimente, inclusiv legume cu frunze verzi, cum ar fi spanacul, leguminoasele, nucile, semințele și cerealele integrale.
Suplimente de fier
Deficitul de fier este cea mai frecventă cauză a anemiei microcitare. Fierul este esențial pentru producerea hemoglobinei, pe care globulele roșii din sânge o folosesc pentru a transporta oxigenul. Este de la sine înțeles că fierul are un rol important în oxigenarea creierului. Ca urmare, deficitul scăzut de fier poate duce la simptome cognitive sau neurologice imediate, cum ar fi oboseala, problemele de concentrare sau amețeli. Lipsa fierului a fost, de asemenea, asociată cu probleme de memorie și atenție, precum și cu o dezvoltare cognitivă slabă la copii.
Vitamine pentru oxigenarea creierului
Toate vitaminele sunt importante pentru organism, inclusiv pentru funcționarea creierului. Totuși, unele vitamine au un rol esențial pentru performanța cognitivă și protecția cerebrală. În plus, sunt implicate în îmbunătățirea fluxului sanguin și deci în oxigenarea creierului. Printre vitaminele fundamentale pentru creier se numără:
Vitaminele B
Cele opt vitamine B joacă un rol esențial în sănătatea creierului. „Complexul de vitamina B este crucial pentru susținerea funcției sănătoase a creierului și poate proteja împotriva pierderii memoriei, a declinului cognitiv și a bolilor neurodegenerative”, spune De Angelis. Majoritatea oamenilor își pot satisface nevoile de vitamina B printr-o dietă nutritivă și bine echilibrată. Cu toate acestea, adulții în vârstă, persoanele care urmează diete pe bază de plante și cei cu anumite afecțiuni medicale pot avea nevoie de un supliment de vitamine B, în special vitamina B12.
Vitamina B12 este esențială pentru sănătatea cardiovasculară și neurologică. Corpul are nevoie de vitamina B12 pentru a produce celule roșii în sânge și pentru a dezvolta nervi sănătoși. Datorită implicării sale în producerea de celule roșii, care transportă oxigenul în organism, vitamina B12 are un rol esențial în oxigenarea creierului. Deficitul de vitamina B12 poate determina leziuni cerebrale și simptome similare celor din hipoxie, precum amețeli, oboseală, tulburări de memorie, dificultăți de concentrare, amorțeli.
Vitamina E
Acest antioxidant combate radicalii liberi, inclusiv cei care pot deteriora celulele creierului. Creierul este deosebit de susceptibil la stresul oxidativ, care crește în timpul îmbătrânirii și contribuie major la declinul cognitiv. Vitamina E este, de asemenea, antiinflamatoare, ceea ce ajută la menținerea ADN-ului sănătos și la replicarea corectă, menținând în același timp structura membranelor sănătoase ale celulelor creierului. Unele studii au arătat că vitamina E ar putea încetini agravarea bolii Alzheimer la persoanele care suferă deja de aceasta.
Foarte important, vitamina E poate avea un rol în protejarea creierului împotriva hipoxiei. S-a demonstrat că vitamina E are efecte protectoare împotriva ischemiei cerebrale, posibil datorită efectelor sale antioxidante. În felul acesta, vitamina E are un rol important în oxigenarea creierului. Mai precis, previne hipoxia determinată de micro-accidente vasculare. Vitamina E poate fi găsită în legumele cu frunze verzi, avocado, ardei gras roșu, sparanghel, mango, dovleac și nuci și semințe.
Vitamina C
Acest antioxidant este cunoscut pentru rolul său în imunitate, dar vitamina C este esențială pentru creier, diminuând inflamația care dăunează țesuturilor cerebrale. Bolile neurodegenerative implică în mod obișnuit niveluri ridicate de stres oxidativ. Iar ascorbatul sau vitamina C are roluri terapeutice împotriva accidentului vascular cerebral ischemic, a bolii Alzheimer, a bolii Parkinson și a bolii Huntingdon. Vitamina C poate fi găsită din abundență în kiwi, ardei gras roșu, citrice, fructe de pădure, broccoli, conopidă, varză de Bruxelles și roșii.
Bogată în nutrienți, considerată de unele persoane drept Arborele Vieții, Moringa oferă o cantitate mai mare de vitamine A și C decât morcovii și portocalele, mai mult calciu decât laptele de vacă și mai mult potasiu decât bananele. În plus, această plantă furnizează setul complet de aminoacizi esențiali, ceea ce înseamnă o formulă proteică completă într-o singură plantă.
Vitamina D
Deși este numită vitamina soarelui, vitamina D este de fapt un hormon, care are un rol semnificativ în susținerea funcțiilor cerebrale. Cunoscută predominant pentru rolul în consolidarea osoasă, implicarea vitaminei D în sănătatea creierului este mai puțin știut. „Vitamina D are sute de funcții importante și este esențială pentru o bună sănătate a creierului”, subliniază Sascha Landskron, dietetician specialist în Marea Britanie. Studii recente au arătat o legătură între deficiența de vitamina D și mai multe aspecte ale funcției executive, inclusiv viteza de procesare și memoria episodică.
Deși cea mai bună sursă de vitamina D este expunerea la soare, este posibil să avem nevoie de un supliment în timpul lunilor de iarnă sau dacă lucrăm mult în interior. Sursele alimentare bune de vitamina D includ uleiul de ficat de cod, pestii grasi precum somonul si pastravul, ciupercile si cerealele fortificate si laptele.
Oxigenarea creierului iată că este mult mai importantă decât crezi și are un rol principal pentru o stare de bine. Fiecare gură de aer este echivalentul vieții! Iar dacă știi cum să duci această gură de aer la propriu și la figurat către creier, atunci adevărata stare de bine va deveni o realitate.
